Trebuie sa traversam raul simtind pietrele sub picioare

Atunci cand am inceput sa scriu acest jurnal online, am vrut ca, in afara de gandurile si evenimentele pe care familia mea si cu mine le traim, sa aduc in paginile electronice ale blogului si gandurile altora, pe care sa le impartasesc vizitatorilor jurnalului, ca si cum ei ar fi venit la Palatul Elisabeta si am fi petrecut o ora, vorbind despre diverse lucruri.

Intensitatea si complexitatea angajamentelor mele din ultimii ani, ca si tensiunea permanenta in care societatea noastra traieste, m-au impiedicat uneori sa fac zilnic ceea ce as fi vrut.

Astazi este un bun moment sa impartasim, cei care cititi aceste randuri si cu mine, gandurile unui om pe care il apreciez mult. El se numeste Fareed Zakaria si este un jurnalist american de origine indiana, editorialist la Newsweek si director editorial la Newsweek International. El este autorul unei excelente carti, „The Future of Freedom. Illiberal Democracy at Home and Abroad“, care m-a inspirat in alegerea temei pentru teza de doctorat in stiinte militare, pe care am sustinut-o in martie 2006.

Astazi va prezint un excelent articol al lui Zakaria, despre Rusia si Eltin. Nu numai ca sunt de acord cu ceea ce spune el, dar ofer vizitatorilor romani ai blogului sansa de a compara spusele lui cu realitatea romaneasca de astazi. Zakaria arata cum un lider precum Eltin a putut face lucruri fundamental bune si definitiv rele, in acelasi timp.

*

Unde a gresit Eltin*


de Fareed Zakaria

Multe dintre laudele nesincere si exagerate la adresa lui Boris Eltin au venit din afara Rusiei. In vreme ce rusii continua sa-l vada in culori sumbre pe batranul cel maret, liderii straini s-au grabit sa reaminteasca lumii ce personaj curajos si plin de importanta a fost.

Eltin, ne reamintesc ei, este cel care a dezmembrat imperiul sovietic. Decizia lui de a-si parasi functia din proprie initiativa a adus democratia in Rusia. Cu totii ni-l amintim pe Eltin suit pe un tanc in 1991, cand a schimbat, aproape de unul singur, soarta unei lovituri de stat.

Impartasesc si eu o parte din aceasta admiratie pentru Boris Eltin. Va ramane cu siguranta o figura memorabila in istorie – cu toate acestea, a indreptat Rusia intr-o directie gresita. Sa comparam Rusia cu China. La inceputul anilor ’90 erau cele mai importante doua tari din lume din afara sferei statelor capitaliste, democratice. Rusia era de departe cea mai puternica. In acele zile inca mai era privita ca o a doua mare putere a lumii, de a carei parere trebuia sa se tina cont pentru orice operatiune internationala de amploare – fie ca era vorba despre primul razboi din Golf sau despre negocierile de pace din Orientul Mijlociu. Avea un PIB de o mie de miliarde de dolari, cea de-a doua armata din lume ca marime si era a doua tara din lume ca numar de persoane cu pregatire tehnica. Poate cel mai important, era cea mai inzestrata tara din lume din punctul de vedere al resurselor naturale.

Si cu Eltin ca presedinte, tara avea un conducator carismatic care sa tina in balans aceste componente ale puterii.

Prin contrast, China era un proscris la nivel international. Tocmai trecuse prin episodul rusinos al masacrelor din Piata Tien An Men. PIB-ul ei pe cap de locuitor era o treime din cel al Rusiei, fiind una dintre cele mai sarace tari din lume. Sistemul ei de educatie si tehnologia erau inca la pamant, din cauza stagnarii din perioada Revolutiei Culturale. Conducatorii sai erau inca prudenti in introducerea reformelor intr-o tara care inca mai suferea dupa deceniile de sacrificii nebunesti facute de Mao Zedong, atat in tara, cat si in strainatate.

ELTIN VA RAMANE cu siguranta O FIGURA MEMORABILA in istorie – cu toate acestea, A INDREPTAT RUSIA INTR-O DIRECTIE GRESITA

Acum uitam ca, din varful acelui tanc, tot ce a facut Eltin a fost sa emita decizii unilaterale. Or fi fost ele potrivite in acea situatie de urgenta, dar apoi au devenit proceduri standard in timpul mandatului sau. A practicat o conducere arbitrara, eliminandu-i din sistem pe judecatorii, guvernatorii si parlamentarii care i se opuneau. A promovat un program de privatizare care a dus, intentionat sau nu, la haos si coruptie. A dus un razboi pagubos cu Cecenia, care inca mai seaca Rusia de resurse. A realizat ceea ce istoricul (si suporterul lui Eltin) Richard Pipes a numit o lovitura de stat pentru a-l instala pe Vladimir Putin ca succesor al sau.

Uitati-va la aceste doua tari astazi: desi economia Rusiei a crescut datorita preturilor mari la petrol si bunuri neprelucrate, cea a Chinei este de sase ori mai mare acum. Si mai interesanta este traiectoria politica urmata de cele doua tari. Rusia, aproape la toate nivelurile, a devenit mult mai putin libera in ultimii zece ani. Economia sa este din ce in ce mai mult dominata de stat, societatea este sub un control strict, iar oamenii sunt intimidati. Ganditi-va ca, in ultimii zece ani, dupa Irak, Rusia a fost tara in care au fost ucisi cei mai multi jurnalisti. (Si, in timp ce multe dintre decesele din Irak au fost accidentale, nu acelasi lucru se poate spune despre cele din Rusia).

La polul opus, China s-a bucurat de reforme economice, legislative si sociale mult mai accentuate in fiecare an. Anul acesta, in sfarsit, guvernul a aprobat garantii pentru proprietatea privata si pentru o transparenta guvernamentala mult mai mare.

Nu vreau sa spun acum ca in China e mai multa libertate decat in Rusia. Pentru ca nu este. Dar in ultimul deceniu, China a facut progrese, in timp ce Rusia a regresat.

Aceasta divergenta dintre modelul chinez si cel rusesc a avut implicatii puternice in intreaga lume. Rusia a devenit un exemplu, dar unul negativ. Liderii chinezi au recunoscut, in particular, ca au urmarit reformele lui Eltin si au hotarat ca ele produc haos economic, instabilitate sociala si nici un fel de crestere economica. (PIB-ul Rusiei a scazut cu 20% in perioada anilor ’90). In locul unei asemenea terapii de soc, China a ales o cale de crestere prudenta, dar sigura. „Trebuie sa traversam raul simtind pietrele sub picioare“, spunea Deng Xiaoping. In loc sa inchida intreprinderile de stat, Beijingul a ales sa construiasca economia in jurul lor, astfel incat sectorul de stat s-a tot micsorat, iar problemele sale au devenit mai usor de abordat.

Priviti in intreaga lume si veti vedea liderii mondiali studiind reformele economice ale Chinei. Nu am intalnit nicaieri vreun conducator care sa spuna ca el copiaza calea ruseasca de iesire din comunism.

De ce au mers aceste doua natiuni-pivot ale lumii pe caile pe care au mers? Un motiv este ca Rusia sufera de blestemul resurselor naturale, iar China are o societate mult mai pragmatica. Istoria, cultura si factorii demografici joaca fiecare rolul lor. La fel ca si oamenii. Si merita sa ne intrebam cum ar fi fost daca, in acei ani cruciali, Boris Eltin ar fi dus Rusia pe alt drum.

* Aparut in revista Money Express pe 8 mai 2007

1 comentariu

  1. Pietrele...! says:

    . . .
    “Cand pierde CINEVA drumul si pietrele-i sunt devina.”

Lasa un comentariu

© 2007-2024 Casa Majestății Sale Custodele Coroanei. Toate drepturile rezervate

Visits: 50410849
Fundația Regală Margareta a României           Asociația pentru Patrimoniul Regal Peleș
Politica de cookie-uri    Politica de confidentialitate