Anneli Ute Gabanyi

Prefata la volumul „Biblioteca in flacari. Mic tratat de regalitate in republica”, aparut ieri la editura Polirom

Inspiratul titlu al cartii Altetei Sale Principele Radu de Hohenzollern-Veringen, „Biblioteca in flacari“ trimite la Biblioteca Fundatiei Carol I, mistuita de flacari la Bucuresti in decembrie 1989 si reconstruita in 2007 si comporta un puternic mesaj simbolic: Menirea institutiei monarhice si a Familiei Regale pentru Romania nu s-a sfarsit nici in decembrie 1947, odata cu izgonirea Regelui Mihai I din tara, nici in decembrie 1989, prin inlaturarea dictaturii comuniste. Dupa 17 de ani de constructie a institutiilor democratice ale statului si a unei economii de piata se resimte tot mai puternic lipsa unui model de leadership competent, durabil, daruit binelui national, model reprezentat de Regele Mihai I si de Casa Regala in general.

Sub forma unei culegeri de pagini de jurnal, note de calatorie, conferinte si prelegeri, „Biblioteca in flacari“ reprezinta un remarcabil si original „tratat“ despre functia regalitatii in democratie. In viziunea coerenta si convingatoare a autorului, institutia Familiei Regale din Romania semnifica expresia statalitatii si emblema identitatii nationale, simbol al continuitatii si factor de modernizare, depozitara de forta morala, competenta si demnitate. Pentru a scoate in relief valentele politice si morale ale institutiei monarhiei in Romania de ieri, de azi dar si de maine, este evocata opera de ctitorie a Romaniei moderne savarsite de Regele Carol I. Seria evocarilor continua cu Reginele Maria, Elisabeta si cu Regina-mama pentru a se concentra in final asupra demnitatii si devotamentului cu care Regele Mihai a slujit si slujeste Tara, sustinut de “noua generatie” a Casei Regale personificata de Principesa Margareta si Principele Radu.

Romanii au receptat mesajul, se pare. Cum altfel ar putea fi interpretat faptul ca doua treimi dintre cetatenii care au participat la un sondaj de opinie organizat in 2006 s-au exprimat pentru o implicare mai accentuata a Casei Regale in dezvoltarea si democratizarea Romaniei? Mai mult: Faptul ca in 2007 Regele Carol I a fost declarat cel mai mare roman al tuturor timpurilor scoate in evidenta  nevoia resimtita in Romania de un “model /care/ este tot atat de necesar ca si parlamentarismul, ca puterea exemplului personal este tot atat e valoroasa ca si prosperitatea, … ca legitimitatea data de voturi nu inlocuieste mandria … ca inteligenta societatii civile nu tine loc de generozitate si ca abilitatea politica nu poate suplini loialitatea.”

In viziunea Casei Regale, momentul aderarii la Uniunea Europeana ofera Romaniei o serie de sanse istorice, dar si un numar de provocari si responsabilitati noi. Departe de a reprezenta un model de conducere datat in timp, Casa Regala si-a prezentat de timpuriu o Viziune pentru dezvoltarea Romaniei pe urmatorii 30 de ani. Structurata pe valorile patriotismului, statorniciei, democratiei si libertatii, viziunea urmareste realizarea unei constructii durabile a Romaniei ca noua tara membra a Uniunii Europene. Urmarind liniile unor angajamente deja traditionale, proiectele Casei Regale tintesc catre modernizarea cu succes a Romaniei in concordanta cu strategiile Uniunii Europene. Dupa 1.1.2007 a sporit si angajamentul politic al Casei Regale. In contextual convulsiilor politice izbucnite din plin dupa aderare, mesajul Regelui Mihai rostit pe 10 mai 2007 reprezinta o pledoarie publica – prima de felul ei – in favoarea edificarii unor institutii ale statului neechivoce si complementare.

In cartea de fata, Principele Radu de Hohenzollern–Veringen atinge performanta rara de a imbina darul evocarii plastice a unor personaje istorice cu  spiritul analitic al cercetatorului sferei politice. Concluzia cartii se transmite cititorului: In Romania de dupa caderea regimului comunist, regalitatea are sansa de necontestat de a fi utila din nou si va fi capabila sa foloseasca aceasta sansa pentru binele national.