Regionalizarea bate la usa!
|
Adevarul Regionalizarea bate la usa!
De cele mai mult ori, ca sa discerni viitorul, trebuie sa privesti in trecut Din schimbarile in politica interna pe urmatorul deceniu, sociologii dau fiind certe doua: regionalizarea si functionarea unui sistem politic pluripartidic. „Cred ca Romania va fi regionalizata in 10 ani”, indica Cristian Parvulescu, referindu-se la organizarea Romaniei in regiuni cu o mare autonomie administrativa, economica si politica. „Nu stiu daca va insemna si conservarea judetelor, conform modelului francez, probabil ca o varianta intermediara a fi mai buna. Dar ar trebui regandita harta regionala a Romaniei”, precizeaza el, mentionand ca procesul ar trebui sa fie insotit de o dezbatere publica, pentru ca sa nu decurga violent sau abuziv. Una dintre cheile reformei politice romanesti, o dezbatere strategica, dupa cum o considera sociologi, este chiar implementarea votului uninominal, care ar urma sa asigure pe termen lung schimbarea culturii politice din Romania, o cultura a comunicarii intre politicieni si comunitati si o alta cultura organizationala a partidelor. Primenirea a 40 la suta din Parlamentul Romaniei, in 2004, nu a dus la schimbarea calitatii discursului politic, ci, din contra, politicienii tinerii au preluat cutumele inaintasilor, de unde politologii spun ca trebuie schimbat stilul de a face politica in Romania. „Clasa politica romaneasca nu este expresia societatii romanesti. Avem doua variante. Sau desfiintam partidele si le construim din nou, ceea ce inseamna o mica perioada autoritara, lux pe care, personal, nu cred ca putem sa ni-l asumam, sau sprijinim partidele politice sa se reformeze. Partidele bolnave trebuie ajutate sa se insanatoseasca. Dezbaterea reformei electorale este o dezbatere strategica”, dupa Cristian Parvulescu. Acesta crede ca nu elitele, nu intelectualii vor avea un cuvant de spus, ci cetatenii si mai ales politicienii care vor sti sa puna in practica proiecte reale ale comunitatilor, care vor fi obligati sa reactioneze la nevoile societatii. Dupa parerea sa, elitele care sunt in mod drastic separate de comunitati nu vor avea un cuvant de spus. Deocamdata, Romania nu cunoaste democratia ca pe un cadru de exprimare libera si de implinire a persoanei. Pe de o parte, sistemul politic romanesc este tributar dictaturilor succesive din perioada interbelica incoace, preferintei pentru o democratie de fatada, in locul luptei pentru una reala, tentatiei liderului autoritar. Astazi, ne aflam intr-un moment in care politicienii vor trebui sa inceapa sa construiasca o alta cultura politica, pentru ca, in timp, sa putem produce politicieni cu greutate. Sceptic, Parvulescu nu vede cum politicienii romani ar putea recladi in timp o scoala proprie, ca sa putem da un nou Maniu. „Izvorul acestor politicieni a secat”, spune Parvulescu. Romania, intr-o Europa cu doua viteze „In urmatorii 10 ani, UE are o enorma problema: continua sau nu largirea?”, spune sociologul Alin Teodorescu. Teodorescu, la fel ca si Cristian Parvulescu, nu considera cert viitorul val de extindere a Uniunii Europene. Primul considera ca, in cazul continuarii extinderii, nu este certa directia prioritara: “Daca va merge spre Turcia, UE va intra adanc in probleme Orientului Mijlociu, de unde nimeni nu a iesit intreg in ultimii 100 de ani. Daca va merge spre Moldova – Ucraina – Rusia, atunci Uniunea Europeana va trebui sa isi asume un rol militar pe scena lumii, un rol pe care acum nu il are. Daca isi va asuma un rol militar, atunci Uniunea Europeana (cu Moldova, Ucraina si Rusia in componenta) va intra in directa competitie cu uniunea pacifica SUA – Japonia”. Teodorescu vede Romania o cheie a largirii catre Moldova – Ucraina – Rusia, si pe politicienii romani, in cazul in care vor fi activi, in stare sa ii convinga pe francezi, germani si englezi ca directia optima de largire este spre est mai degraba decat spre spre sud-est. „Rezervele naturale sunt la fel de mari in ambele zone, numai ca spatiul Iasi – Vladivostock este ceva mai familiar cu normele europene decat Orientul Mijlociu”, considera Teodorescu. Cristian Parvulescu, in schimb, nu vede o noua largire a Uniunii in urmatorul deceniu. „Zece ani, Uniunea nu se va extinde. Poate Croatia sa mai adere in perioada aceasta. Procesul a incetat, pentru ca, in momentul de fata, Uniunea are o alta prioritate, adancirea integrarii, si nu extinderea”. Contrar asteptarilor lui Alin Teodorescu, increzator in sansele Romaniei in politica la nivel inalt din UE, Parvulescu estimeaza un rol modest pentru Romania in viitorii 10 ani, si economic, si politic, in cadrul Uniunii Europene: „Intrevad deja tendinte de regrupare a statelor in interiorul Uniunii Europene; anumite state isi vor dezvolta politici de colaborare si vor crea o Europa in doua viteze. Aceasta este principala problema a Tratatului de la Lisabona. Si noi vom fi in afara acestor procese, altfel, poate doar in masura in care statele Europei Centrale vor gasi politici pe care sa colaboreze. Acum, Romania nu are relatii particulare bune cu niciun stat din Europa, are relatii formale cu toate statele. Axa Bucuresti – Londra – Washington, enuntata cu doar doi ani inainte ca Romania sa intre in UE, a facut mari deservicii. Traditionala relatie cu Franta este inghetata, iar relatia cu Germania – stat care conteaza in Europa – nu este nici pe departe foarte buna. Vom fi in afara acestor procese, pentru ca suntem la marginea Europei, nu doar geografic, ci si economic”. Daniel Daianu precizeaza ca exista si tendinte economice globale care exercita, la randul lor, presiuni asupra UE: preturi la resurse energetice epuizabile in crestere, datorita ascensiunii formidabile a Chinei si Indiei, scaderea ritmului de identificare a noi campuri gazeifere si petrolifere, concurenta intensa de pe piata muncii, schimbarile climatice, cresterea preturilor la alimente. Acestora li se adauga fenomenul imbatranirii populatiei, in UE, care creeaza tensiuni in sistemul de asigurari sociale. Fondurile europene la care Romania are acces nu reprezinta decat parte a ansamblurilor de factori care vor conta in modernizarea tarii in urmatorii 20 de ani. „Vom ramane in partea a doua a clasamentului din Uniune. Timpul nu poate fi comprimat peste masura. Dar sanse de progres, de reducere a decalajelor exista, nu sunt nesemnificative”, considera Daniel Daianu, fost ministru al finantelor. Intrarea in zona euro, pregatita cu grija Trecerea la moneda europeana, anuntata in 2014, trebuie pregatita prin diverse masuri economice, explica Daniel Daianu. Daca adoptarea monedei unice nu ne va gasi cu o economie romaneasca competitiva, intrarea in zona euro „ne va sufoca”, spune Daniel Daianu, in lipsa unor mecanisme de ajustare. Investitiile masive in educatie trebuie facute anterior adoptarii monedei unice, in 2007-2013, recomanda Daianu. Romania din 2017, precum Grecia de astazi? Cazut pe ganduri, un jun maramuresean pare a descifra viitorul. Al lui, al tarii… De Grecia (tara membra a Uniunii Europene din 1981) ne apropie mai mult un eventual mod similar de raportare la structurile europene, dat de apartenenta la Balcani si la ortodoxie. Pirvulescu, adept al unei constructii romanesti in UE, bazate pe nevoi autohtone si adversar al mimetismului, al imprumutarii unor modele care nu ni s-ar putea potrivi, observa ca tocmai datorita unei apetente comune fata de proiectele populiste, Romania ar putea repeta unele din greselile Greciei. El exemplifica cu faptul ca grecii au cheltuit fonduri europene pe proiecte neviabile (de pilda, constructia unei scoli pe o insula fara populatie scolara, din Marea Egee). El spune ca, din dorinta de a cheltui repede bani pe proiectele UE, am arata ca „ne facem planul”, dar nu am reusi decat sa satisfacem dorintele unei clientele locale, fara sa investim in necesitati reale. Macar sa avem sansa Irlandei, atrage atentia Cristian Parvulescu, tara admisa in 1973, care si-a creat o nisa de excelenta in UE, remarcandu-se in IT. Daniel Daianu crede ca Romania ar putea semana Spaniei, peste 10 ani. Spania, unul din statele Vechii Europe, a devenit membra a Uniunii Europene in 1986 si este renumita pentru investitiile sale postaderare in infrastructura si pentru importul masiv de forta de munca imigrata. Fostul ministru de finante considera ca ne-am putea asemana si Italiei. „Probabil vom semana cu Italia intr-un orizont de timp mai lung decat un deceniu”, spune Daianu. Temeri vechi, temeri noi Sociologii semnaleaza mentinerea unor vechi temeri ale romanilor in deceniul urmator, precum si aparitia unora noi. „Pana in 2002, pe agenda publica a romanilor s-au aflat nivelul de trai, spaima de inflatie, chiar – in anumite perioade – spaima de revolte sociale si de un razboi in zona. Din 2002, agenda publica e dominata de problema coruptiei. Coruptia e vazuta de romani ca o rusine nationala si o frana in dezvoltarea economica”, spune sociologul Alin Teodorescu. „Temeri sociale: somaj, boala, pensie”, estimeaza Cristian Parvulescu, adaugand ca instabilitatea politica ar putea duce la marirea migratiei in strainatate. Cezar Mereuta, directorul Centrului Roman pentru Modelare Economica, observa ca new–entry-urile in materie de temeri colective sunt teama de calamitati datorate unor fenomene climaterice cunoscute (inundatii) si necunoscute, precum si de maladii noi. El avertizeaza ca administratia publica ar trebui sa fie pregatita pentru gestionarea unui cutremur de magnitudine mare, care s-ar putea produce in deceniul care face obiectul estimarilor noastre: 2007- 2017. Referendum pentru impartirea tarii Daca in timpul lui Carol al II-lea existau 10 tinuturi si 62 de judete romanesti, iar mai tarziu Republica Socialista era formata din 16 raioane, astazi impartirea administrativ-teritoriala a tarii se face in 41 de judete si 8 regiuni, acestea din urma (vezi harta) delimitate de Legea 315 din 2004 privind dezvoltarea regionala. Dupa 2013, regulile Uniunii Europene ne obliga sa redesenam regiuni mai mici si mai numeroase, pentru a ne alinia unitatilor administrativ-teritoriale europene, spune Aurel Gabriel Simionescu, senator PSD, membru al Comisiei de administratie. Un milion de locuitori si 10.000 de km patrati sunt indicatorii care constituie norma medie europeana a regiunilor. Toate cele 8 regiuni romanesti depasesc norma medie, Regiunea de Sud-Est, cea mai mica, avand 2 milioane de locuitori si 20.000 de kilometri patrati. Concluzii Orizont 2017 Bornele drumului in UE Dupa cum precizeaza sociologul Alin Teodorescu, daca astazi ne aflam la 33% din standardul de viata al UE, in 2017 am putea atinge nivelul de 50 la suta. In 2010, 2011 vor urma referendumuri pentru adoptarea Constitutiei Europene si a Tratatului UE, iar in 2013 – 2014 vom adopta moneda unica, euro. Politic _Reforma administratiei locale: regionalizare Social _Salariul mediu brut – 3.300 de lei Economie _2.000 km de autostrada, construiti pana in 2017; modernizarea cailor ferate, definitivarea proiectului Nabucco si constructia oleoductului Constanta – Trieste – 2015 Domenii strategice _Agricultura: necesitatea definirii unei strategii pe termen lung pentru definirea proprietatii si a exploatarii agricole; asigurarea securitatii alimentare _Educatia: redefinirea sistemului de invatamant, de la educatia primara la sistemul universitar; domeniu nefinantat de fondurile europene |
Pentru a putea trimite un comentariu, trebuie sa bifați "Am citit și sunt de acord cu Politica de confidențialitate"