Ovidiu Simonca

Revista Observator Cultural, 12-19 martie 2008

„Ruina nu inseamna darapanatura“

Observator cultural a fost, la Sibiu, partener media la o conferinta despre reabilitarea patrimoniului construit

Ovidiu SIMONCA

Acum citiva ani, imediat dupa alegerile din 2004, situatia cladirilor de patrimoniu era foarte grava. intr-un interviu acordat revistei noastre in vara anului 2005, fostul ministru al Culturii, Mona Musca, vorbea de peste 300 de cladiri de patrimoniu in stare de colaps si de inca 400 in precolaps. Banii de restaurare erau mult mai putini. Asa ca initiativa companiei Abplus Events de a organiza la Sibiu o dezbatere cu tema „Revigorare economica prin reabilitarea patrimoniului construit“ s-a dovedit inspirata.

La trei ani de la semnalul de alarma tras de fostul ministru al Culturii, realitatea refacerii patrimoniului cunoste mici imbunatatiri. Ceea ce este mai important tine de depasirea sloganului „Nu se poate!“ sau „Nu sint bani!“.
Recunosc ca am plecat spre Sibiu cu o anume teama si crispare – de discursuri lacrimogene, de jelania nesfirsita care insoteste un asemenea subiect, de prabusiri in defetism. Un tip de discurs care e vehement, dar fara solutii. La fata locului, am putut sa observ ca situatia patrimoniului incepe sa se amelioreze, mai ales in zona Transilvaniei.

De asemenea, putem sa remarcam ca Ministerul Culturii, prin Programul National de Restructurare, are in vedere reabilitarea a 16 cladiri, printr-un credit extern primit de la Banca Europeana de Dezvoltare. Sint pe lista cladiri aflate in proprietatea Ministerului Culturii (Palatul Culturii din Iasi, Palatul „Al.I. Cuza“ din Ruginoasa, Teatrul National „Vasile Alecsandri“ Iasi, Muzeul National de Istorie Naturala, Opera Nationala Bucuresti, Muzeul Taranului Roman, Muzeul Colectiilor de Arta, Muzeul G. Enescu/Palatul Cantacuzino, Casa Albastra/Palatul Brukenthal etc.). Avantajul acestui tip de restaurare este ca se face cu bani externi, executia are termeni precisi si orice intirziere presupune eliminarea imediata a firmelor de restaurare. in trei ani, aceste cladiri ar trebui restaurate complet. Sigur, la numarul cladirilor care trebuie restaurate, cele 16 obiective par prea putine. Numai ca evolutia in acest domeniu tine si de priceperea si daruirea comunitatilor locale de a se implica.

Centrul si gara din Sibiu

Astfel, Sibiul devine un exemplu de succes in privinta restaurarilor, situatie stimulata si de anul 2007, in care Sibiul a fost Capitala culturala europeana. Aici avem de facut un comentariu stirnit de constatarile de la fata locului. Daca centrul orasului Sibiu arata superb si se poata compara, ca viziune arhitectonica, cu citeva orase poloneze, cum sint Wroclaw sau Cracovia, extrem de aerisite in zona centrala, exista o mare nemultumire in privinta garii. in zona garii din Sibiu nu s-a lucrat mai deloc la restaurari, sint multe cladiri mizerabile, gara din Sibiu arata infect, cu un minuscul, inghesuit si pestilential loc de vinzare a biletelor. Scarile de acces subteran, spre peroane, sint distruse, marginile de fier, care ar trebui sa protejeze scarile, stau vraiste in toate directiile. Istoria unui oras incepe cu o gara si, din acest motiv, Primaria orasului Sibiu ar trebui sa actioneze pentru aducerea la standarde cit de cit normale a garii din Sibiu (ne intrebam cum s-a putut prezenta Sibiul in halul asta, cu aceasta gara, pe toata durata anului trecut?).

Daca mergem mai la nord de Sibiu, putem constata un efort extraordinar de refacere a patrimoniului in zona satului Bontida din judetul Cluj.

La conferinta de la Sibiu, David Baxter, director al Built Heritage Conservation Training Center, si Csilla Hegedus, director executiv al Fundatiei Transylvania Trust, au prezentat o poveste de succes, intitulata: Reabilitarea Castelului Bánffy si revigorarea economica a satului Bontida. Am aflat cu prilejul conferintei ca reabilitarea castelului a devenit loc de practica si de invatatura pentru circa 800 de cursanti, care au deprins tehnici de restaurare implicindu-se in proiectul de la Bontida. Conservarea patrimoniului genereaza efecte economice pozitive, scoate din amorteala o zona cum este Bontida, o face dinamica, oferindu-i si atractie turistica.
Conferinta de la Sibiu cu tema „Revigorare economica prin reabilitarea patrimoniului construit“ a fost o parte dintr-o mai mare activitate, in care s-a organizat expozitia Templa, de materiale si solutii pentru restaurari. Conferinta a avut citeva interventii specifice, cum a fost cea a Danei Epurescu de la firma Baumit, consacrata renovarii cladirilor vechi afectate de saruri si umiditate, sau conferinta Patrimoniul industrial ca resursa de regenerare urbana si economica, in care arhitect Irina Iamandescu a prezentat enorm de multe exemple din Europa de conservare a patrimoniului industrial (fabrici refacute, cu o vechime de un secol sau doua).

Exemplele ne-au aratat anii-lumina care despart Romania de Europa in privinta conservarii patrimoniului industrial. Mi-am permis la conferinta sa aduc in atentie locuri industriale, din vremea comunismului, carora ar trebui sa li se confere o dimenisune de patrimoniu. Astfel, n-ar trebui sa piara: sectia de la Steagul Rosu din Brasov de unde a pornit revolta anticeausista a muncitorilor in noiembrie 1987, apoi Casa de Cultura din Valea Jiului unde Ceausescu a fost aproape sechestrat in 1977 in timpul grevei minerilor, dar si stadionul 23 August (nimeni nu s-a gindit sa conserve un fragment din acest stadion).

Lucrul laudabil pentru organizatori, Abplus Events si Camex, a fost convertirea programului conferintei catre un eveniment cultural de impact, idee care ar trebui repetata. intr-o atmosfera selecta, cu un public destul de specializat, o lansare de carte s-a constituit intr-o deschidere binevenita, atragind un public larg si multa presa cotidiana.

Exemplare vindute in citeva minute

La conferinta a participat Alteta Sa Regala Principele Radu al Romaniei, care si-a lansat volumul Biblioteca in flacari, aparut la Editura Polirom. Organizatorii au pus in vinzare 50 de exemplare, care s-au vindut toate in citeva minute, Principele Radu fiind pe punctul de a pierde avionul spre Bucuresti din pricina numeroaselor solicitari de autografe. Discursul sau a fost sobru, retinut; sa remarcam: Principele Radu a evoluat extrem de spectaculos in ultimii 6-8 ani, trecind de la un discurs sec si oarecum conventional, adeseori plicticos, practicat la inceputul mileniului, la unul aplicat si precis, deseori polemic, extrem de bine strunit in limitele timpului acordat de organizatori, ce a putut fi auzit saptamina trecuta la Sibiu. Volumul Biblioteca in flacari este alcatuit dintr-o serie de notatii, evocari, fragmente de conferinta si insemnari de pe blogul personal facute in decursul anului 2007. Si in carte, Principele Radu are marele merit de a nu se incurca in expuneri savante. El imbina evocarea istorica cu notatiile prezentului.

Exista in carte si o viziune pentru urmatorii 30 de ani, asa cum ii intelege Casa Regala, despre cum ar trebui sa se dezvolte Romania, o viziune echilibrata si realista, poate prea putin prezenta in planurile liderilor politici, viziune care se ghideaza dupa raspunsul la intrebarea: Ce aduce Romania Uniunii Europene? Titlul cartii Biblioteca in flacari porneste de la un fapt real – incendierea Bibliotecii Regale in decembrie 1989, reconstruita in 2007. Titlul volumului ne-ar putea spune: imaginile si lucrurile pe care le-ai pierdut, care ti-au fost dragi, acestea sint doar aparent pierdute. Oricind pot fi scoase la lumina. Fapt accentuat si in conferinta de Principele Radu: „Ruina nu inseamna darapanatura. Darapanatura este distrugerea fiorului unui lucru. Ruina inseamna modelarea in timp a unei idei, o trecere naturala a timpul peste ceva. Iar restaurarea patrimoniului construit este o parte din punerea la loc a patrimoniului intreg al unei lumi, care nu contine doar caramizi si mortar, ci institutii, refacere identitara, recuperarea si potentarea instinctului binelui“.

Degustarea vinurilor: o Grasa de Cotnari din 1984

Sa spunem ca evenimentul la care Observator cultural si Suplimentul de cultura au fost parteneri media a avut, la Sibiu, o foarte buna mediatizare. Toate posturile locale de radio si televiziune au anuntat si prefatat evenimentul, toate ziarele au publicat macar o stire, iar Antena 1 Sibiu a avut un interviu in exclusivitate cu Principele Radu. Dupa atita concentrare, dupa citeva ore de dense dezbateri, organizatorii au oferit o seara de excelenta Camex, sustinuta de partenerul oficial Deko Professional Policolor si de Cotnari. Iar punctul de atractie a fost degustarea vinurilor Cotnari. O degustare transformata intr-un show, prin prezenta unui expert degustator, care ne-a „invatat“ sa deosebim o Feteasca de o Grasa de Cotnari, dar si o Grasa de Cotnari din 2000 de una din 1984. Am baut, asadar, un vin vechi de 24 de ani. Cum am fost constiincios si mi-am luat notite, as putea sa sustin in fata dumneavoastra un curs scurt de degustare. Voi veniti cu vinul, eu cu expertiza, dragi cititori!