Seara Palatului Elisabeta dedicată Memoriei, 18 martie 2013
|
La Palatul Elisabeta, ieri, 18 martie 2013, a avut loc a 115-a seară publică organizată de la 18 mai 2001 încoace. Serile Palatului Elisabeta sunt evenimente dedicate special de Casa Regală unor instituții, organizații, comunități locale ori profesii. Seara Memoriei a fost organizată cu concursul Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc și dedicată tuturor celor care au suferit sau și-au pierdut viața apărând idealurile de libertate, democrație, independență și demnitate ale poporului român. Seara s-a bucurat de prezența unui mare număr de personalități din societatea civilă și a unor membri ai Guvernului. Au fost prezenți ambasadori acreditați la București și ziariști. Majestatea Sa a autorizat să fie reprezentat la eveniment de mine și de Principele Nicolae.
Vă prezint mai jos discursul președintelui executiv al IICCMER, dl Andrei Muraru: Altețele Voastre Regale, Ne-am adunat în această seară aici, în Casa Regelui, pentru a aduce un omgiu celor care au luptat împotriva opresiunii comuniste. Întâlnirea noastră în acest loc nu este întâmplătoare, ci este un prilej de a ne aduce aminte că, acum mai bine de 65 de ani, în Palatul Elisabeta, reprezentanții ilegitimi ai poporului, căpeteniile regimului comunist, l-au obligat pe Rege să abdice. Din acel moment, răul s-a instituționalizat: suveranitatea a fost răpită, s-a renunțat la independență, au fost oprimate drepturile și libertățile civile. Minciuna și frica au fost, începând cu 1948, dominantele unei epoci întunecate. Niciodată însă idealurile de libertate și de democrație nu au fost definitiv pierdute, iremediabil compromise și total anihilate. Au existat oameni, nu puțini, pentru care adevărul, legea, principiile democratice au reprezentat lucruri care nu puteau fi întinate, cuantificate în funcții, în rații de mâncare sau în apartamente de bloc. Unii dintre ei sunt astăzi aici, alții au plecat dintre noi, lăsând în urma lor amintirea pe care, cu sprijinul Dvs., Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc se străduiește să o păstreze vie. Foștii deținuți politici care au servit valorile democratice, disidenții temerari, exilații neobosiți, studenții rebeli din 1989, pe toți aceștia îi onorăm astăzi, aici. Militarii și funcționarii prigoniți, deportații alungați în vagoanele de vite, țăranii deposedați de pământ și hăituiți, bărbații care au trecut prin lagărele de muncă, femeile persecutate sau transformate în mame eroine, copiii cu destine mutilate pentru vina de a fi purtat povara dosarului, cu toții au simțit ce este durerea, ce este violența în numele utopiei. Să ne aducem aminte și de marii noștri oameni de stat care au populat închisorile României comuniste, oamenii de litere reduși la tăcere, ziariștii interziși, artiștii anihilați, profesorii alungați de la catedră. A ne aminti este astăzi sinonim cu viața noastră, cu trecutul nostru recent. Ne amintim și de fiii acestei națiuni care au înfruntat o epocă aparținând diverselor minorități etnice sau confesiuni religioase și pentru care au fost persecutați sub diferite forme. Efortul nostru, al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, din ultimii 7 ani este considerabil. Sperăm că munca noastră nu este în zadar când pomenim de elevii care învață istoria comunismului din manualul editat de noi, bursierii doctoranzi ai Institutului, profesorii care vin la cursurile noastre, masteranzii noștri, studenții de la școlile de vară organizate de IICCMER. Milioanele de vizitatori ai proiectelor noastre virtuale, zecile de mii de titluri tipărite, sutele de evenimente organizate în țară și în străinătate, proiectele de lege promovate, torționarii identificați și trimiși în justiție, campaniile de investigații arheologice pentru identificarea victimelor Securității, sutele de mii de pagini de arhivă disponibile pentru publicul larg nu reprezintă doar borne ale activității noastre, ci și un instrument prin care apreciem măsura în care societatea românească de astăzi s-a vindecat. La Râmnicu Sărat vom organiza, cu sprijinul Guvernului, primul memorial din sudul României dedicat victimelor comunismului. Acesta nu este însă doar un moment al jelirii și al reflecției, ci un imbold pentru a acționa în continuare. Interesul nostru fundamental este să luptăm împotriva uitării. Să păstrăm vie amintirea celor care s-au jertifit pentru libertate și democrație. Putem face acest lucru mult mai eficient punând bazele unui Memorial al Victimelor Comunismului. Un muzeu-memorial este o școală a viitorului, nu a trecutului. În încheiere, vreau să mulțumesc Familiei Regale pentru că ne găzduiește în această seară și pentru susținerea necondiționată a proiectelor noastre. Este o onoare și mai ales un îndemn pentru Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc de a continua eforturile pentru cunoașterea trecutului recent. La împlinirea a 90 de ani de viață, Majestatea Sa Regele Mihai a rostit în fața Parlamentului: ”Nu putem avea viitor fără a respecta trecutul nostru”, continuând cu o frază care este de fapt răspunsul la întrebarea de ce ne-am întâlnit noi, aici, în această seară, în casa Lui: ”Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credință și fără memorie.” Vă mulțumesc!
Fotografii de Daniel Angelescu. |
O pioasa amintire tuturor celor care s-au jertfit pentru libertate si credinta in Dumnezeu .
Multa sanatate ASR Principelui Radu si ASR Printului Nicolae, speranta Romaniei de maine! Dumnezeu sa apere Dinastia si Coroana Romana!
Oaspeți în Casa Regelui Mihai http://www.tvrnews.ro/seara-memoriei-dedicata-disidentilor-anticomunisti-la-palatul-elisabeta_28368_video.html#view
Triste, ba chiar, dureroase amintiri . Acest eveniment si altele pe care le inttiaza IICCMER, sub egida Casei Regale , in prezenta Altetelor Lor Regale Principele Nicolae si a Principelui Radu ca si a celorlalti membri ai Familiei Regale, vin sa certifice cui ii pasa de Romania. Pana acum, desi au fost parlamentari care au tinut discursuri de lemn in Parlamentul Romaniei post decembrist, de asa-zisa condamnare a acelor atrocitati, prin descrierea palida a celor petrecute dupa ce ( convingerea mea ) s-a produs lovitura de stat din 1947 . Expunerile in mod virtual, sunt chiar foarte binevenite dar este imperios ca guvernantii nostrii de acum, sa aloce un spatiu decent pentru amenajarea unui MUZEU MEMORIAL AL TUTUROR FORMELOR DE ATROCITATI petrecute in ROMANIA ., pentru ca …” doar, neuitand trecutul, istoria nu se va mai repeta .” Este binevenit in sufletele noastre ,si in Romania Alteta Sa Regala Principele Nicolae, SPERANTA noastra si a tuturor tinerilor din Romania. Si nu in ultimul rand, trebuie sa multumim Altetei Sale Principelui Radu, care are o importanta contributie in toate sensurile posibile. Nu o voi uita nici pe Alteta Sa Regala Principesa Maragareta pe care noi toti o iubim si pe care , o vedem activa deasemenea si careia trebuie sa ii multumim pentru tot ce face pentru Romania si pentru romani . Tuturor apropiatilor Casei Regale ca si intregii Familii Regale , le transmitem doar cuvinte care exprima respectul nostru si pentru care , ridicam la CER rugaciunea : te rugam DOAMNE ISUSE CRISTOASE, OCROTESTE-I PE EI TOTI, OCROTESRE ROMANIA si POPORUL ROMAN. TRAIASCA MAJESTATILE LOR REGALE REGELE MIHAI si REGINA ANA AI ROMANIEI. A M I N !
Frumoase fotografii. Va Multumim.
….Da intradevar…nu putem avea viitor fara sa ne cunostem trecutul…
Excelentă tradiție, ca tot ceea ce întreprinde Casa Regală de România în scopul cunoașterii istoriei adevărate a neamului, inclusiv de către corpul diplomatic aflat în misiune în țara noastră!
Doamnei Viorica Gall:
Desigur, frumoase, alese si profund simtite cuvinte ati scris, doamna Gall, si subscriu si eu la majoritatea spuselor Dumneavoastra cunoscandu-va, din opiniile exprimate pe blogul Altetei Sale, sentimentele ce le nutriti fata de Familia Regala.
Cu toate astea, m-a nedumerit ordinea de precedenta aleasa de dumneavoastra in mentionarea rolului viitor in devenirea istorica a Romaniei a celor trei membri ai Familiei Regale la care faceti referinta in textul dumneavoastra. La un moment dat afirmati (textual): “Nu o voi uita NICI pe ASR Principesa Margareta pe care noi toti o iubim si pe care, o vedem activa DEASEMENEA…”
Doamna Gall, poate gresesc eu, dar nu cred ca, vorbind de rolul pe care membrii Familiei Regale il vor avea in conturarea viitorului Romaniei, vom putea mentiona pe Alteta Sa regala PRINCIPESA MOSTENITOARE Margareta a Romaniei altfel decat ca detinatoarea, dupa Majestatea Sa Regele, a pozitiei principale in tot ceea ce priveste rolul Casei Regale. Cuvintele ‘nici’ si ‘deasemenea’ introduc, dupa parerea mea, o nuanta total nepotrivita. Va las pe dumneavoastra sa apreciati de ce.
Diana Lucia Zotescu
Nu imi doresc decat sa il pot saluta pe MAIESTATEA SA.
Nu am uitat pe Alteta Sa regala PRINCIPESA MOSTENITOARE Margareta a Romaniei.
Cu mult respect si admiratie imi exprim gratitudinea fata de Familia Regala a Romaniei pentru tot ce a facut si face in continuare pentru binele tarii si romanilor. Doresc din suflet multa sanatate Majestatilor Sale Regele Mihai I, Reginei Ana, tuturor Membrilor Familiei noastre Regale! Traiasca Regele! Traiasca Romania!