Sărbătoarea de Crăciun în Familia Regală, de 153 de ani încoace

Sărbătoarea Nașterii Domnului este cea mai intimă, mai personală și mai definitorie sărbătoare a familiei fiecăruia dintre noi. Ajunul și cele trei zile înzăpezite de Crăciun sunt, în calendarul ființei noastre și al familiei noastre, fila cea mai bogată în înțelesuri, în tradiții și credință, rămânând, cumva, o puternică reflexie a prezentului, pe care îl îmbracă în mister, strălucire și candoare.

Sărbătorile fixe din calendarul regal sunt tratate de noi drept sărbători “de familie”, clipe de bucurie pe care le trăiești cu ochii îndreptați spre cei dragi, de care te leagă sentimente sau năzuințe.

Crăciunul găsește Famila Regală la Săvârșin. Decorările regale au loc la Palatul Regal sau la Castelul Peleș, în martie și în octombrie. Înălțarea este sărbătorită prin prezența Familiei Regale la un ceremonial militar și religios. Începutul de an școlar găsește pe Majestatea Sa într-o universitate, într-un liceu sau într-o școală. Noaptea de Înviere este petrecută de fiecare dată în altă comunitate, mică sau mare, de români. Și așa mai departe.

De aceea, fie că este vorba de Ziua națională, de comemorarea celor dispăruți în luptele pentru apărarea țării sau despre sărbătoarea religioasă a Învierii Domnului, Familia Regală trăiește clipa în profundă raportare la ființa umană de alături și la comuniunea sufletească dintre sine și comunitatea în sânul căreia se află. Legătura  dintre Dinastia Națională (cum o numea Regele Carol I) și națiune este un fapt definitoriu al instituției regale, în toate timpurile. Așa se explică de ce Regele Mihai a trimis mesajul de Crăciun românilor, timp de 75 de ani (1940-2015), iar de atunci încoace Majestatea Sa Custodele Coroanei îi continuă fără întrerupere legământul. Acesta este motivul pentru care sărbătorile Crăciunului și Paștelui au străbătut istoria Familiei Regale, rămânând nealterate și păstrându-și constant importanța în viața membrilor familiei și a angajaților Casei Majestății Sale.

Dintre toate filele calendarului regal, Crăciunul rămâne, prin structura sărbătorii și felul bucuriei care unește sufletele, sărbătoarea cea mai “de familie” dintre toate. Astăzi, când omul modern are tot mai multă nevoie de confort afectiv, de suport familial și de identitate spirituală, povestea de un secol și jumătate a Crăciunului regal capătă contururi încântătoare. În anii noștri, fotografiile Castelului Săvârșin împodobit de Crăciun, când clădirea însăși devine un mare pom luminat, fac înconjurul societății românești. Toată lumea se identifică, așa cum a făcut-o, începând cu mijlocul secolului al XIX-lea, cu Crăciunul regal. An de an, Săvârșinul este un reper al societății românești, în ultimele zile de decembrie. Românii de la Bârlad și Madrid, de la Caracal și Torino, de la Chișinău și Carei vor să știe ce gătește, de Crăciun, maestrul bucătar al Casei Regale, cum a împodobit pomul Custodele Coroanei anul acesta, cum arată masa din seara de Ajun. Oamenii vor să vadă dubașii de la Săvârșin colindând pe peluza din fața Castelului, ei vor să știe ce se spune în mesajul regal de Crăciun, trimis românilor.

Acum 18 ani, la 18 decembrie 2001, Sala Regilor a Palatului Elisabeta găzduia un eveniment privat, la care erau invitați puținii angajați de atunci ai Majestății Sale, în compania Regelui Mihai și a Reginei Ana. Oamenii stăteau stingheri, în fața bradului de Crăciun, nici prea mare, nici prea mic, împodobit cu ce s-a găsit la magazinele bucureștene din acea vreme, limitat puțin de bugetul destul de modest al regelui. Cei prezenți în sală nu se gândeau atunci că participă la un moment istoric. Ei se gândeau atunci la copiii și familia lor, care se vor simți onorați că au primit din partea suveranului o carte ilustrată de Crăciun, un album, o sticlă de vin, ciocolată, bomboane de pom, biscuiți și portocale.

Sărbătoarea din palat, o clădire aproape golită de mobilier și conținut în acel an 2001, la întoarcerea Regelui Mihai după jumătate de secol de absență, era însă una istorică. Ultimul eveniment găzduit de Regele Mihai la Palatul Elisabeta fusese, undeva, în decembrie 1944, când Regele Mihai și Regina-Mamă Elena, într-o atmosferă lugubră și bizară, ofereau ceai și o proiecție de film heteroclitei adunări de oameni influenți ai vremii, călăi și victime, laolaltă invitați în aceeași încăpere.

La 24 decembrie 1947, Palatul Regal din centrul Capitalei urma să găzduiască ultima ceremonie de pom de Crăciun regal, dedicată angajaților Caselor Militară și Civilă ale Regelui, pentru o perioadă de cincizeci și patru de ani. Atunci, Regele Mihai, care abia împlinise 26 de ani, stătea alături de Regina Elena, în Sala Tronului, aproape de înaltul brad adus din Carpați, mândru împodobit de valeții și majordomii Casei. În jurul lor erau, pe o parte, mese pline cu daruri purtând numele fiecărui angajat, iar pe de altă parte, câteva sute de persoane, reprezentând salariații Casei și familiile lor: soții, soți, copii și nepoți. De la Mareșalul Curții, cel mai înalt demnitar regal, până la cameriste, șoferi, grădinari, mecanici și valeți, toată lumea ședea în familie, bucurându-se de taina Crăciunului, de afecțiunea, comuniunea și înțelegerea dintre oameni pe care sărbătoarea le aducea.

Îmbrăcați cu tot ce aveau acasă mai frumos, oamenii se simțeau mândri că servesc Coroana. Ei păstrau cu sfințenie cartea ilustrată semnată de Suveran, iar sărbătoarea lor de acasă, cu familia, prietenii și vecinii era oarecum definită de cele câteva clipe petrecute, mai devreme în zi, la Palat. Despre acele clipe, despre darul regal primit de fiecare, se vorbea toată vacanța de iarnă. De altfel, Regina Elena avea grijă, precum toate predecesoarele ei, să cumpere fiecăruia ceea ce își dorea, sau avea mai mult nevoie. Încă din timpul anului, se alcătuiau cu grijă liste, iar uneori oamenii erau discret întrebați, prin intermediul unor mijlocitori, despre ce au mai mult nevoie acasă, ce și-ar dori, ce le lipsește din sufragerie sau din bucătărie, din dulapul de haine sau din bibliotecă.

Angajații Casei Majestății Sale, precum toți angajații Domeniului Coroanei, beneficiau de servicii medicale, de școală pentru copii, de sume de bani pentru concedii și Anul Nou, de haine și încălțăminte oferite anual de Casa Majestății Sale, iar uneori chiar de lăcașuri de cult unde să se poată ruga în pace.

La cincizeci și patru de Crăciunuri distanță, într-o Românie a anului 2001, norocoasă că a scăpat de anii negri ai dictaturii, dar zăpăcită complet identitar de ignoranță, lăcomie, primitivism și lipsă de bun-simț din partea celor ce umpleau viața publică a zilei, Crăciunul de la Casa Regală arăta mult mai puțin ceremonios. Dar oamenii vedeau, în anul 2001, precum în anul 1947, bunătatea calmă din ochii albaștri ai regelui lor, se simțeau oarecum ocrotiți și privilegiați de a fi la palatul Regelui Mihai, fără să știe prea bine dacă sărbătoarea Crăciunului 2001 este o întâmplare sau va fi repetată de aici încolo.

Din anul 2001 încoace, Crăciunul regal a fost sărbătorit din ce în ce mai frumos și mai însuflețit, pe pământ românesc. Strămutat la Săvârșin, el a fost precedat, la mijlocul lui decembrie, la Palatul Elisabeta, de o sărbătoare a bradului de Crăciun, în care angajații Regelui Mihai, apoi ai Majestății Sale Custodelui Coroanei au primit daruri pentru ei și pentru familie, înainte ca membrii Familiei Regale să plece la Săvârșin.

Etichetele de pe cadouri au devenit din ce în ce mai personale, au apărut prenumele fiecărui membru de familie, iar copiii veniți pe lume au început să primească mici daruri, în nume propriu. Cei de astăzi nu mai sunt în număr de câteva sute, ca odinioară, dar punând laolaltă soți, soții și copii, ajung la câteva zeci. Noi petrecem două zile în Sufrageria mare, punând daruri în pungi, împachetând cu hârtie frumoasă și funde cadourile mai importante, distribuind cărți ilustrate semnate de mână și adăugând în pachete bomboane de pom, laolaltă cu mici ciocolate, portocale și biscuiți. Nu numai copiii apreciază pungile cu surprize de Crăciun, ci și adulții, chiar (sau mai ales) cei mai în vârstă. Doamna Dorina, decana de vârstă a cameristelor, astăzi pensionară, vine la întâlnire cu mare punctualitate. Ea nu ar rata sărbătoarea pomului de Crăciun la Palatul Elisabeta pentru nimic în lume.

Toate acestea au un început mult mai îndepărtat, undeva în decembrie 1866, când tânărul Principe Suveran Carol găzduia, în modestul său Palat Domnesc de pe Calea Victoriei, primul Crăciun în România.

Bradul împodobit de Crăciun pare a fi o tradiție adusă în Germania, în secolul al XVII-lea. Există mărturii că obiceiul bradului împodobit întâi cu mere, conuri sau nuci, ar fi existat, încă din secolele al XV-lea și al XVI-lea, mai ales în țările scandinave, când apare cutuma creștinilor devotați de a aduce în casele lor brazi împodobiți. Există, însă, cercetări potrivit cărora folosirea crengilor de brad, precum și a coroanelor și ghirlandelor din frunze veșnic verzi, pentru a simboliza viața eternă, a fost o tradiție a egiptenilor antici, a chinezilor și a evreilor. Enciclopedia britanică afirmă că rugile îndreptate către copac au fost practici păgâne pe teritoriul european pre-creștin și că ele s-au transmis, după convertirea la Creștinism, în obiceiul scandinav de decorarea a casei și al hambarului cu frunze de brad, pentru a speria și îndepărta răul. Din Scandinavia, obiceiul ar fi trecut în Germania secolului al XVII-lea.

Tradiția nu a cuprins, însă, întreaga societate germană decât în secolul al XVIII-lea. Atunci, bradul începe să fie iluminat cu lumânări aprinse, iar prezența lui în casele oamenilor devine un fapt obișnuit.

Bradul de Crăciun ajunge la Curtea Regală a Marii Britanii prin bunicul Reginei Maria, Principele Consort Albert, la mijlocul secolului al XVIII-lea. Apoi, după ce Anglia și Franța adoptă obiceiul pomului împodobit de Crăciun, el devine iute definitiv împământenit pe tot continentul. Principele Consort Albert, considerat astăzi drept întemeietor al Marii Britanii moderne, a fost stră-străbunicul Regelui Mihai.

Revelionul, adică masa de la miezul nopții, la trecerea dintre ani, are origine catolică. El s-a transformat, în Europa, în sărbătoare profană, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Era epoca în care Carol I venea Domn al Principatelor Române Unite. Cuvântul este francez, înseamnă „trezire“ și definește obiceiul de a veni acasă, după slujba religioasă de la miezul nopții, pentru a încheia postul cu o masă dătătoare de energie. Masa de la miezul nopții adună, tradițional, părinții, copiii și bunicii, fiind un ritual de ospitalitate intim, găzduit de căminul familial. Tradiția era ca revelionul să fie o petrecere mai lungă, peste timpul obișnuit acordat unei cine. În unele țări, revelion se numește și masa din Ajunul de Crăciun, care poate avea loc tot la miezul nopții.

Pomul de Crăciun și revelionul au fost adoptate, ca tradiții, de România și de țările europene, în ultimul secol și jumătate, exact timpul de când există Familia Regală română. Privind în urmă, mai ales la documentele și fotografiile vremii, se vede limpede că, oricât de respectuoși cu tradiția și oricât de conectați la pulsul societății românești ar fi fost, Suveranii români din toate generațiile au petrecut Crăciunul după propriile lor gusturi, în funcție de trăsăturile lor de caracter, de orizontul lor cultural, de felul în care se raportau la familie și la înțelesul timpului liber. Nici astăzi, în anul 2019, lucrurile nu stau altfel.

Atmosfera de Crăciun din casa Regelui Carol I și a Reginei Elisabeta, serioși și austeri, preocupați până la amănunt de mersul românesc, precauți și solitari, conduși de simțul datoriei, va fi fost complet diferită de cea din familiile succesorilor lor. Ei, părinții unei copile dispărute la vârsta de patru ani, au rămas până la capătul vieții cu simțământul de neșters că sunt tatăl și mama unui popor întreg.

Regele Ferdinand și Regina Maria au avut o casă plină de copii. Căsătoriți de foarte tineri (la 27 și, respectiv, la 17 ani) ei au adunat în jurul bradului de Crăciun viață, veselie, daruri și căldură familială. Întreaga lor domnie a fost una a continuității dinastice și a tradiției. În ciuda cumplitelor greutăți ale Primului Război Mondial și ale perioadei de lipsuri ce a urmat conflagrației, România a trăit o epocă de împliniri, în care au fost culese roadele timpurilor minuțioase și vizionare ale lui Carol și Elisabeta. Crăciunul, în vremea lui Ferdinand I și a Mariei, se așeza pe o tradiție împământenită de cinci decenii de dinastie și statalitate modernă. El se sărbătorea într-o societate durată cu grijă și pricepere de predecesorii lor și se baza pe o infrastructură instituțională (inclusiv administrația Curții Regale) bine pusă la punct.

Regele Carol al II-lea, în ciuda imprevizibilul său comportament public, va fi petrecut Crăciunurile, la Palatul Regal și la Sinaia, în tristețe și neîmplinire. Deși avea alături pe fiul său și era înconjurat de o serie remarcabilă de intelectuali interbelici, Regele a domnit într-un deceniu straniu, crud și neiertător. Crăciunul nu putea, așadar, arăta altfel decât restul anului pe care îl „încorona“. Solitar și respins de mulți (chiar de membri ai propriei familii), regele a continuat tradiția Crăciunului cu aceeași pricepere cu a înaintașilor lui. Primul rege născut pe pământ românesc, în confesiunea ortodoxă, Carol al II-lea era un excepțional cunoscător al tradițiilor noastre populare și un perfect vobitor al limbii literare române. De asemenea, Curtea Regală din vremea sa era organizată cu pedanterie, cu grija detaliului, cu infinit orgoliu și cu pricepere. Există dovezi certe că regele avea vaste cunoștințe în domeniile militar, științific, artistic și de bună guvernare, iar ele depășeau adesea pe cele ale specialiștilor din domeniile respective.

Regele Mihai a domnit în anii 1940 peste o țară lovită, care se uita înspre rege și înspre buna lui mamă ca înspre garanții continuității și libertății ei. Regele reprezenta o chezășie instituțională, dar și una morală. Societatea românească se simțea încă ocrotită fiindcă tânărul rege era acolo, de veghe. Românii împărtășeau îngrijorarea de pe chipul prea tânărului lor monarh și îl înconjurau cu dragostea cu care înconjori pe cineva din propria ta familie, ogradă și cămin. Crăciunurile regale, organizate cu grijă și grație de Regina Elena, erau intime, calde, iubitoare, iar sutele de angajați care luau parte la ele se simțeau, în Sala Tronului, ca într-o catedrală. Oamenii se raportau la Suveran cu afecțiune și încredere, afară de respect sau admirație.

În exil, Regele Mihai și Regina Ana au petrecut Crăciunuri simple, ca orice alt cuplu din lume care avea de pus pe masa de Ajun nouă-zece farfurii, pentru copii, părinți și bunici. Cadourile erau modeste, alese fiecare cu un înțeles anume și cu spirit de economie. Copiii au avut parte de Crăciunuri pline de dragoste, ocrotitoare, petrecute în simplitate, așa cum probabil nu ar fi avut dacă se nășteau într-un Regat al României anilor 1950. Situația Regelui Mihai a făcut ca principesele să trăiască toată copilăria și adolescența în case de țară sau de mici orașe, cu grădină ori înconjurate de o fermă. Crăciunul exilului era legat de aer curat, de zăpadă, de dealurile ce le puteai zări pe fereastră, de pădure, de cuibarul cu ouă calde, de tăiatul lemnelor pentru foc, de sobă și fotoliile cu perne moi, de afecțiunea bunicelor, care veneau să stea alături de copii și nepoate.

La Săvârșin, Crăciunul zilelor noastre a fost de la început unul prețios, prin valoarea lui istorică și sentimentală. Oamenii, ca și Familia Regală, au sorbit cu nesaț, încă din anul 2001, fiecare clipă petrecută împreună. Crăciunurile regale de la Săvârșin sunt, în înțelesul lor, o victorie a omului și a societății împotriva vicisitudinilor propriei istorii. Și o victorie asupra propriului prezent. Pentru toată lumea, prezența Regelui Mihai și a Reginei Ana până în anul 2014, apoi a Majestății Sale Custodelui Coroanei, a Principelui Radu și a restului familiei, alături de primarul, parohul și locuitorii Săvârșinului, alături de arădenii, bănățenii și, în fine, de toți românii care se uită la televizor, este din nou o garanție de identitate, un model de spirit de familie, o sursă de mândrie, un argument pentru aura de mister și de iubire a sărbătorii Crăciunului, o punte sufletească între sine și cei dragi.

Crăciunul, la Săvârșin, este mai simplu și mai puțin protocolar decât cele de la Curtea Regilor Carol, Ferdinand și Carol al II-lea. Este însă mult mai bine cunoscut de oameni, prin extraordinara lui multiplicare mediatică. Milioane de români știu, grație televiziunii, radioului și Internetului, fiecare fel de mâncare de pe masa regală, cum s-a împodobit pomul de Crăciun, ce culoare are fața de masă în fiecare an, cât de mare este curcanul gătit de doamna Viorica, ce prăjitură de Crăciun a Majestatea Sa Margareta și cum au colindat Dubașii de la Săvârșin, purtând costumele populare ale străbunilor lor.

În anul 2017, Crăciunul a stat sub semnul dispariției bunului și dreptului nostru Rege Mihai, care a plecat dintre noi puțin înainte de Nașterea Mântuitorului. În acel Crăciun trist, luminile din brad și cele de pe stradă, ca și cele din inimile tuturor, au fost semne de recunoștință pe care le trimitem spre Ei, Regele Mihai I și Regina Ana, care se reîntâlniseră în Cer.

Anul trecut, Crăciunul a reunit aproape toți membrii Familiei Regale. Majestatea Sa Margareta a fost fericită să aibă, din nou, alături pe surorile ei, Principesele Elena, Sofia și Maria. Dubașii au colindat, ca în fiecare an, iar Satul Regal a răsunat de cânturile și dansurile românilor veniți de pe toate meleagurile, din țară și din Basarabia.

Crăciunul Regal a început pe plaiurile noastre în anul 1866, acum 153 de ani. Petrecerea Crăciunului în Familia Regală a depins de epoca românească în care el a avut loc. Realitățile, uneori crude, alteori binecuvântate, ale fiecărei zile din an și-au pus amprenta pe sărbătoarea Ajunului și a celor trei zile de Crăciun, de fiecare dată. Familia Regală, atât de fundamental legată de națiune și de mersul ei zilnic (în țară și în exil, deopotrivă), a trăit sărbătoarea Nașterii Domnului în ritmul prezentului românesc și conform cu trăirile națiunii din acel an.

Crăciun fericit!

 

18 comentarii

  1. Diana Lucia Zotescu

    Doamne, Dumnezeul nostru ! Sustine, cu a Ta mana Coroana Romana ! Risipeste ceatza, rautatea si orbirea ce inca oblitereaza intelegerea adevarului pentru o parte insemnata a romanilor ! Fa din Craciunul Regal de la Savarsin din acest an un ragaz de liniste si alinarfe a marilor dureri ce au zguduit sufletul Membrilor Casei Regale darf si al nostru. Ajuta-I pe Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Romane, pe Alteta Sa Regala Principele Consort Radu, pe Altetele Lor Regale Principesele Elena, Sofia, Maria si Irina, pe copiii si sotii Lor, sa se regaseasca in tihna si pacea acestui Craciun la Castelul Regal Savarsin ! Fie ca amintirea Regelui si Reginei sa ne fie tuturor un prilej de reflectare si alinare, de iertare si regasire de sine dar si de insusire a adevarului. Dumnezeule, iarta-i pe toti detractorii smintiti care inca isi revarsa ura peste Romania ! Fa-i sa-si aminteasca indemnul unui cunoscut colind de Craciun: ” Se-aud copii cantand in cor // Colinde de Craciun // Si nu uita, cand esti voios // Romane, sa fii bun!”.

  2. Multumesc mult pt aceasta postare frumoasa si pretioasa postare!!Dumnezeu si Maica Domnului sa ocroteasca Familia Regala si Casa Regala a Romaniei!!Doamne-ajuta!!!

  3. SARBATORI cu drag si liniste!!!!!

  4. Nicoleta Bogaceanu

    Crăciun Liniştit! ❤

  5. Pantea Alexandru-Sorin

    Majestatea Voastră, Alteţele Voastre Regale,

    Vă doresc să aveţi parte de linişte sufletească, multă sănătate şi putere de muncă.

    Într-un fel mă bucură faptul că sunteţi la Săvârşin pentru a petrece acest sfârşit de an. Îmi place să cred că acolo veştile rele ce tot vin dinspre Capitală sosesc mult mai târziu. Dar probabil că nu este decât o amăgire de-a mea.

    Cred că tot ce se întâmplă în ultimele zile la Bucureşti constituie cea mai bună dovadă a abdicării actualilor politicieni de la orice fel de principiu moral. Şi când ne gândim că nu au trecut decât şase zile de la funeraliile Majestăţii Sale Defuncte! Şase! Sau poate că trebuie să ne dăm seama cât de mult au suferit chiar ei purtând atâta timp masca făţărniciei. În sfârşit ni se arată în toată splendoarea urâciunii lor sufleteşti. De altfel încă de când urmăream la televizor discursul pe care Majestatea Voastră l-a susţinut în faţa Parlamentului în cadrul acelei sesiuni solemne mi-am dat seama cum Vă vor trata după modul în care se comportau “domnii şi doamnele” parlamentari aflaţi în sală. Câtă lipsă de demnitate.

    În inima mea eu simt însă că tot acest rău se va sfârşi într-un final, pentru că Majestatea Voastră, ca şi întreaga Familie Regală a României, sunteţi adevăraţii reprezentanţi ai acestei Ţări iar Ţara este cea care a ieşit în stradă acum şase zile pentru a fi alături de Coroană. Aceşti politicieni poate că au impresia că stăpânesc Statul, dar în mod cert Coroana este cea care oblăduieşte Naţiunea. Şi asta contează cel mai mult.

    Rezistaţi şi veţi învinge.

  6. Adriana Teuber

    Your Majesty,
    deep respect for the empathy to Your Majesty`s People, to whom Your majesty were willing to give such cherished and very personal images. I felt privileged sharing.Your Majesty`s memories.

    Majestatea Voastra,
    adanc respect pentru sentimentul de apropiere fata de poporul majestatii voastre, caruia ati dorit sa dati asemenea amintiri scumpe si foarte personale. M-am simtit onorata sa impartasesc amintirile Majestatii Voastre.

  7. Diana Lucia Zotescu

    O exceptionala selectie de fotografii de familie ce traverseaza cinci generatii, fotografii ce readuc in memorie momente fericite petrecute in jurul bradului de Craciun, din – probabul – toate domiciliile avute, inclusiv cel de la Savarsin. Atmosfera de sarbatoare a Nasterii Domnului este intregita de splendidul colind “Noel” (Adams ?), cel care, tradus in romaneste, suna: “Veniti crestini // E ora mantuirii // Un prunc divin s-a nascut pe pamant…//. Este colindul cel mai drag mie, pentru ca imi aminteste de parintii mei care ni-l cantau la vioara – in special mama, care era in elementul ei. Momente de mare importanta in viata oricarui om, cu atat mai mult pentru Familia Regala.
    MERRY CHRISTMAS AND A HAPPY NEW YEAR !

  8. Liliana Sora

    Ce este ,Craciunul ?
    „Este sensibilitatea trecutului…
    valoarea prezentului…
    speranţa viitorului.
    Este cea mai sinceră dorinţă ca fiecare casă să fie plină cu binecuvântări şi fiecare cale să ducă la pace !”
    Sărbători binecuvântate de linişte şi frumos !

  9. Varsă, Doamne, har și bine,
    Har și bine de la Tine,
    Peste casă, peste masă,
    Peste toți, la Ei, de față!

  10. Oana Gheorghe

    Sărbători cu liniste in suflet! La multi ani!

  11. ALEXANDRU - GRIGORE PISOSCHI

    CU DRAGOSTE SI ADMIRATIE PENTRU DINASTIE, UREZ FAMILIEI REGALE UN CRACIUN BINECUVANTAT, CU PACE IN SUFLET SI INCREDEREA IN NOI REUSITE !
    LA MULTI ANI CU SANATATE !

  12. Amalia Elmasry

    Craciun fericit, Majestate! Va iubesc din toata inima!

  13. Craciun fericit,Majestate!!Sarbatori frumoase impreuna cu familia !!Luminite multe in suflet si pentru dorinti!! Dumnezeu sa binecuvanteze Regina noastra si tara .!

  14. Craciun fericit Majestate!!Dumnezeu sa binecuvanteze Regina noastra si tara!!!Sarbatori frumoase impreuna cu cu familia!!

  15. Cristina Manea

    Craciun fericit, Majestatea Voastra! Pace in suflet, sanatate si bucurii! Sarbatori frumoase intregii Familii Regale, Va doresc cu multa dragoste!

  16. Diana Lucia Zotescu

    Ssrbatoarea Nasterii Pruncului Iisus – Craciunul – moment de liniste si asezare in sufletele crestinilor. Bradul impodobit, veselia din jurul acestuia, colindele, masa imbelsugata, darurile catre cei dragi – dar si catre cei napastuiti – sungt componentele cheie ale acestei Sfinte Sarbatori.

    Craciun Fericit, Majestatea Voastra, alaturi de Principele Consort Radu si de ceilalti Membri ai Familiei Regale, precum si un Nou An 2020 incarcat cu toate binefacerile si bucuriile, cu sanatate si energii sporite !

  17. Ama Panduru

    Fie ca Lumina Nasterii lui Christos sa lumineze viata si inima Majestatii Voastre! Craciun Fericit intregii Familii Regale a Romaniei!

  18. LA MULTI ANI – EIN FROHES WEIHNACHTSFEST ; MAJESTÄT

Lasa un comentariu

© 2007-2020 Casa Majestății Sale Custodele Coroanei. Toate drepturile rezervate

Visits: 27446445
Familia Regală           Fundația Regală Margareta a României           YouTube          YouTube Filme          Facebook
Politica de cookie-uri    Politica de confidentialitate