Pledoarie regală pentru Republica Moldova

©Sebastian Olaru AGERPRES

Discursul Majestății Sale Margareta Custodele Coroanei române

la Institutul Suedez de Afaceri Internaționale

Stockholm, 8 martie 2023

Domnule ambasador Hallgren,

Excelențele Voastre,

Cercetători și membri ai Institutului,

Doamnelor și domnilor,

Eu și soțul meu vă suntem recunoscători pentru amabila invitație de a vizita distinsul dumneavoastră Institut și pentru onoarea de a mă adresa dumneavoastră astăzi. Trebuie să încep prin a aminti ospitalitatea pe care acest Institut a oferit-o răposatului meu tată, Regele Mihai, când a venit să vă vorbească despre țara noastră în urmă cu 21 de ani. Merită să ne amintim unde era România la acea vreme. Încă nu era membru nici al NATO, nici al Uniunii Europene, deși era candidat pentru ambele. AGERPRES

De asemenea, vreau să profit de această ocazie pentru a felicita Suedia pentru actuala ei președinție a Consiliului Uniunii Europene. Deși încă nu am ajuns la jumătatea președinției dumneavoastră, am beneficiat deja de celebrele calități suedeze: determinare calmă, simț clar al priorităților și scopului și management eficient al chestiunilor Uniunii Europene, într-un moment în care continentul nu putea fi mai turbulent și când pericolele cu care ne confruntăm nu puteau fi mai presante. ROMÂNIA LIBERĂ

Nu cred că există mulți care să fie în dezacord cu prioritățile președinției suedeze a UE: securitatea, precum și susținerea valorilor democratice și statul de drept sunt sarcinile pe care guvernul dumneavoastră le urmărește în beneficiul întregului nostru continent. După cum a spus pe bună dreptate prim-ministrul dumneavoastră în discursul său la Riksdag la începutul președinției, „țările noastre sunt diferite și, uneori, avem perspective diferite”, dar diversitatea noastră este puterea noastră și, în cele din urmă, esența Uniunii. Kremlinul nu ne-a luat niciodată în serios și a presupus întotdeauna că vom fi divizați și slabi. Ei bine, le-am dovedit că au greșit în ultimul an.

Europa are de asemenea noroc, cred, că președinția suedeză va fi urmată de cea a Spaniei. Aceleași perspective, de la limita nordică a continentului nostru până la cea sudică, într-un singur an; cu greu poate fi găsit un exemplu mai bun al unității noastre.

Datoria mea, astăzi, este însă să vă atrag atenția asupra Estului european și să vă rog să reflectați asupra potențialelor pericole de escaladare a agresiunii oribile pe care Rusia a lansat-o împotriva Ucrainei. Am notat că doi dintre colegii dumneavoastră de aici de la Institut au publicat recent o cercetare intitulată „Soarta Europei va fi decisă în Ucraina”. Sunt de acord cu argumentul lor, dar aș dori să adaug la aceasta o altă țară în favoarea căreia Europa trebuie să ia poziție pentru ca siguranța continentului să fie deplină: Republica Moldova.

Excelențele Voastre,

Doamnelor și domnilor,

Nu am fost niciodată de acord cu cei care au susținut că războiul din Ucraina este o chestiune limitată, care privește doar o singură țară. După cum știm cu toții, invazia militară total nejustificată și neprovocată împotriva Ucrainei este produsul unei ideologii imperialiste, care susține că Rusia – deja cea mai mare țară de pe Pământ – trebuie să devină și mai mare și că Rusia are dreptul la o sferă de influență în Europa. Națiunile noastre susțin astăzi eforturile de autoapărare ale Ucrainei nu numai pentru că acest lucru este corect din punct de vedere moral și justificat din punct de vedere legal, ci și pentru că știm că o victorie a Ucrainei este esențială pentru securitatea întregului nostru continent. Și dumneavoastră, suedezii, ați decis să aderați la NATO pentru că ați înțeles că ceea ce se întâmplă în Ucraina răstoarnă toate ipotezele noastre anterioare despre aranjamentele europene de apărare.

Cu toate acestea, cu mult înainte ca tancurile rusești să încalce suveranitatea Ucrainei, vulnerabila Republică Moldova fusese deja supusă unui tip de agresiune și strategii rusești care ulterior au devenit și soarta Ucrainei.

Moldova a fost unul dintre primele teritorii foste sovietice care a experimentat tehnicile de destabilizare ale Moscovei, care astăzi ne sunt familiare tuturor. Așa-numita „Republică Moldovenească Transnistreană” – cunoscută astăzi drept Transnistria – a fost înființată încă din 1991, chiar înainte ca Uniunea Sovietică să fie dizolvată oficial. Niciun guvern din lume – nici măcar cel al Rusiei – nu recunoaște această așa-zisă republică. Dar trupele rusești sunt acolo, sub o formă sau alta, de peste trei decenii.

Moldova a fost supusă acestor presiuni și nu numai. A supraviețuit, dar a rămas relativ săracă și foarte vulnerabilă. Și tocmai când a ales un lider pro-occidental și un guvern hotărât să elimine corupția și să consolideze instituțiile democratice, invazia Rusiei în Ucraina a plasat Moldova în circumstanțe extrem de periculoase. Legătura dintre războiul din Ucraina și situația Moldovei este evidentă pentru toată lumea și continuă să existe.

Doamnelor și domnilor,

Eu și soțul meu suntem adesea în Republica Moldova și vă pot spune fără echivoc că actualii lideri de la Chișinău sunt cu adevărat angajați în integrarea europeană. Cu toate acestea, ei se luptă în fiecare zi cu acte de destabilizare și cu sărăcia. Putem fi siguri că, dacă războiul din Ucraina se va sfârși curând, încercările de destabilizare a Moldovei nu se vor opri, ci,  în mod paradoxal, vor crește. Asigurarea faptului că Moldova rămâne ferm angajată în politica sa de integrare europeană este o parte inseparabilă a asigurării că Ucraina prevalează în apărarea sa; cele două sunt fețele aceleiași monede.

Prin urmare, situația din Moldova rămâne atât precară, cât și periculoasă. Autoritățile de la Chișinău au avertizat că Rusia este acum hotărâtă să destabilizeze guvernul Republicii Moldova. Și aceasta pentru că tulburările din Moldova ar crea un pericol real în spatele principalelor forțe ale Ucrainei care rezistă acum invaziei ruse.

Aud uneori argumente că România trage semnale de alarmă în favoarea Moldovei pentru că avem motive ascunse, respectiv reunificarea Moldovei cu România. Da, împărtășim aceeași limbă și aceeași istorie. Și, da, dacă nu ar fi fost acea alianță fatidică dintre Hitler și Stalin, poporul de pe ambele maluri ale râului Prut (care desparte astăzi Republica Moldova de România) ar fi rămas împreună. Ori de câte ori merg în Moldova mă simt ca acasă. Și de când ocupația sovietică a trecut, istoria, limba și tradițiile noastre comune înfloresc din nou, la fel ca amintirea Regelui Ferdinand, străbunicul meu care a pecetluit crearea României unite la sfârșitul Primului Război Mondial.

Dar obiectivul pe care mi l-am asumat acum, atât cu sprijinul Guvernului României, cât și cu sprijinul Guvernului Republicii Moldova, este acela de a fi siguri, pur și simplu, că Republica Moldova nu este mistuită de tragedia care afectează acum Ucraina; că guvernul ei reformist este sprijinit în atingerea obiectivului său; și că cetățenilor din Moldova li se permite să decidă propriul viitor, în loc să aibă viitorul decis de alții.

Salut decizia Uniunii Europene de anul trecut de a acorda Moldovei statutul de candidat. De asemenea, este încurajator faptul că, în cadrul recentului său discurs în Parlamentul European, Președintele Zelensky a evidențiat Moldova în mesajul său. Și este limpede favorabil faptul că Președinta Maia Sandu a fost invitată la summit-ul pe care Președintele SUA, Joe Biden, l-a susținut recent la Varșovia, cu liderii țărilor care se învecinează fie cu Rusia, fie cu Ucraina. Aliații noștri au observat clar prezența ei.

Cu toate acestea, mă simt obligată să adaug că avem nevoie să fim conștienți de urgența în sprijinirea Republicii Moldova. După ce a acceptat Republica Moldova ca țară candidată, UE ar trebui să înceapă cât mai repede posibil identificarea obiectivelor asupra cărora trebuie să se concentreze guvernul Republicii Moldova pentru a-și grăbi aderarea la UE.

Da, decalajul de prosperitate dintre Moldova și UE rămâne mare. Și da, există dificultăți serioase în buna guvernare a țării. Dar, în același timp, cetățenii Republicii Moldova sunt probabil unii dintre cei mai înflăcărați susținători ai Europei. Iar populația este de o dimensiune modestă, așa că procesul de integrare, precum și prețul care ar putea trebui plătit pentru acesta, rămâne modest.

În plus, după cum arată pe deplin exemplul tragic al Ucrainei, alternativa de a nu profita de oportunitatea integrării europene ar însemna un efort de integrare mult mai costisitor și mai disperat într-o etapă ulterioară. Oricând s-ar încheia războiul din Ucraina, Ucraina va avea nevoie de garanții de securitate și de fonduri vaste de reconstrucție economică și nimic nu va produce rezultatele necesare dacă Moldova nu este inclusă în ecuație.

În plus, granițele noastre de est nu vor fi pașnice decât dacă acestor două țări li se permite să trăiască în pace. Și, așa cum am descoperit prin propria noastră experiență românească, aceste națiuni nu își vor găsi pacea decât dacă fac parte din familia europeană. Este foarte simplu.

Doamnelor și domnilor,

Știu că există multe alte priorități cu care ne confruntăm astăzi în Uniunea Europeană și că toate necesită atenția noastră. Dar, cu riscul de a afirma ceea ce este evident pentru toată lumea, de obicei nu ajungem să alegem noi crizele; crizele ne aleg pe noi. Pentru o dată, să avem înțelepciunea de a anticipa următoarea criză. Făcând tot posibilul ca Moldova să rămână întreagă și liberă.

Mulțumesc!

2 comentarii

  1. George Trohani says:

    Cine are urechi de auzit să audă. Bravo Majestate

Lasa un comentariu

© 2007-2024 Casa Majestății Sale Custodele Coroanei. Toate drepturile rezervate

Visits: 51797428
Fundația Regală Margareta a României           Asociația pentru Patrimoniul Regal Peleș
Politica de cookie-uri    Politica de confidentialitate