Numismatica regală contemporană

Marţi, 27 august 2019, Banca Naţională a României lansează în circulaţie o monedă în valoare nominală de 50 de bani, în scopul aniversării desăvârşirii Marii Uniri în domnia Regelui Ferdinand I al României. Moneda prezintă pe avers o imagine de la prima vizită a Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria în Transilvania unită cu Ţara, care a avut loc la Oradea în 23 mai 1919, iar pe revers se află portretul Regelui Ferdinand I şi inscripţia “Întregitorul”, titlu pe care şi l-a câştigat din timpul vieţii.

Cu aceeaşi ocazie, Banca Naţională lansează o monedă identică pentru colecţionare, precum şi una cu valoare nominală de 500 de lei, din aur, în tiraj de numai 500 de bucăţi.

Setul de monede nu este unic în istoria post-decembristă a numismaticii româneşti, Banca Naţională a României având deja o tradiţie în a marca personalităţi şi subiecte regale prin monede şi, de curând, şi o bancnotă, de obicei cu caracter numismatic. Mai jos, facem o trecere în revistă a emisiunilor numismatice de interes regal.

Prima aniversare a Marii Uniri a avut loc înaintea denominării, la 1 decembrie 1998, printr-o monedă numismatică în valoare de 1000 de lei, din aur, reprezentând pe revers o compoziţie heraldică formată din stemele provinciilor reunite, în jurul Sălii Unirii din Alba Iulia.

La numai 20 de zile distanţă, o altă monedă, de data această din argint cu valoarea nominală de 100 de lei, aniversa Independenţa României, ilustrând pe revers trei ostaşi (vânător de munte, dorobanţ şi roşior) în spatele unui tun. Independenţa României a mai fost aniversată şi la 20 august 2007 (130 de ani de la proclamare), printr-un set numismatic din trei piese, ilustrând atacul de la Smârdan. Tema independenţei a fost reluată şi în 2017, cu o monedă de argint reprezentându-l pe Carol I în uniformă militară.

Cinci ani mai târziu, la 20 octombrie 2003, se lansează în circuitul numismatic o monedă cu un castel care a devenit ulterior regal, la aniversarea a 625 de ani de la începerea construcţiei Castelului Bran. Reversul monedei, cu valoarea nominală de 5000 lei, realizată din aur, prezenta macheta castelului.

Un instrument grafic mai puţin obişnuit (metoda “monedă în monedă”) a fost folosit în 2005, cu ocazia aniversării a 125 de ani de la înfiinţarea B.N.R.. Cu această ocazie, a fost emisă o monedă din argint cu valoarea nominală de 500 de lei, pe al cărei avers se află prima monedă din argint emisă de B.N.R. în anul înfiinţării sale, 1880, în timpul domniei lui Carol I, monedă care reprezintă Stema Regală a României din acel an.

Regele Carol I a apărut pentru prima oară pe un produs numismatic după 1947 la 18 mai 2005, când Banca Naţională a lansat o replică după primul pol românesc. Aceasta era din aur, având o valoare nominală de 20 de lei, şi anul 1868. Aversul reprezintă efigia lui Carol I şi inscripţia “Carol I Domnulu Româniloru”. Un nou set de patru replici din aur după monede româneşti din anul 1867 a apărut în 2007, acestea prezentând Stema Regală a României.

Coroana de Oţel a Regatului României a apărut pentru prima oară la 28.11.2008, pe o monedă din aur cu valoarea nominală de 500 de lei, care aniversa 90 de ani de la Marea Unire. Pe reversul monedei se mai afla şi motto-ul regal, “Nihil Sine Deo”. Cu aceeaşi ocazie, B.N.R. a lansat şi o replică după moneda de aur de 20 de lei din 1922, cu portretul Regelui Ferdinand.

Un an mai târziu, la 15 aprilie 2009, s-au aniversat 170 de ani de la naşterea Regelui Carol I, ocazie cu care a fost emisă o altă monedă din aur în valoare nominală de 500 de lei, având pe revers portretul Regelui Carol şi Stema Regală, iar pe avers Castelul Peleş (prima sa apariţie pe o monedă).

La 15 noiembrie 2010, Banca Naţională a aniversat 135 de ani de la naşterea Reginei Maria printr-o monedă din aur în valoare nominală de 100 de lei. Compoziţia acesteia este complexă, prezentând portretul Reginei Maria pe avers (într-o postură pensivă), precum şi bustul acesteia purtând coroana folosită la Alba Iulia, pe revers.

Catedrala Regală de la Curtea de Argeş este ilustrată în anul 2011 pe o monedă din aur cu valoare nominală de 10 lei, dedicată Istoriei aurului – Paftaua de la Curtea de Argeş.

Tot în anul 2011 a fost celebrată şi aniversarea a 130 de ani de la proclamarea Regatului României, printr-o monedă din aur în valoare de 100 de lei, ilustrând pe de o parte Castelul Peleş, iar pe cealaltă pe Carol I, Stema Regală din 1881, precum şi, element nou, semnătura lui Carol I reprodusă în gravură. Carol I a apărut şi un an mai târziu pe o monedă din argint de 10 lei, dedicată centenarului primei legi moderne a paşapoartelor româneşti.

În 2014, Carol I a fost portretizat din nou, cu ocazia aniversării a 175 de ani de la naştere, alături de o compoziţie grafică ilustrând Catedrala Regală de la Curtea de Argeş, Castelul Peleş, Podul de la Cernavodă, precum şi o scenă din lupta pentru independenţă. Compoziţia a apărut pe trei monede (cupru, argint şi aur), în valoare de 1, 10 şi 100 de lei, toate pentru colecţionare. Toate monedele au pe revers portretul lui Carol I. O altă compoziţie grafică neobişnuită a apărut pe o monedă din argit în valoare de 10 lei, din 2015, dedicată aniversării a 135 de ani de la înfiinţarea B.N.R., reprezentându-l pe Carol I alături de sala de consiliu a Băncii. Carol I a apărut în acelaşi ani şi cu ocazia aniversării a 145 de ani de la înfiinţatea Monetăriei Statului.

Anul 2015 a marcat şi aniversarea a 150 de ani de la naşterea Regelui Ferdinand I, ocazie cu care s-a emis un set de monetărie din trei monede (cupru, argint, aur) care pe avers prezintă ansamblul de la Alba Iulia, iar pe revers bustul lui Ferdinand I. În acelaşi an, un alt set de monetărie a aniversat 140 de ani de la punerea pietrei de temelie a Castelului Peleş, reprezentându-l pe carol I în faţa construcţiei, precum şi construcţia terminată.

Tot în anul 2015, s-a emis şi o monedă din seria “Istoria aurului”, cu valoare nominală de 10 lei, din aur, reprezentând în detaliu Coroana Reginei Maria, precum şi pe Regină purtând-o.

Un an mai târziu, tem a fost continuată cu o altă monedă, cu aceleaşi caracteristici, reprezentând Buzduganul Regelui Ferdinand I, şi pe Regele Ferdinand încoronat. Ferdinand, de data aceasta în uniformă militară, a apărut şi în anul 2017 pe un set de monetărie aniversând 100 de ani de la victoriile Armatei Române de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz. Cu aceeaşi ocazie s-a emis şi o monedă de 50 de bani pentru colecţionare din metal comun.

Tema “Istoria aurului” a fost reluată în 2017 şi printr-o monedă din aur de 10 lei ilustrând Coroana Reginei Elisabeta a României şi portretul Reginei. Regina Elisabeta a revenit şi în octombrie 2018, cu ocazia aniversării a 175 de ani de la naşterea sa, cu acelaşi portret, dar cu aversul monedei de aur de 100 de lei prezentând secvenţe din viaţa sa şi a Regelui Carol I.

Un an mai târziu, aniversarea a 140 de ani de la unirea Dobrogei cu România a fost marcată printr-un set de patru monede în set (50 bani, 1 leu, 10 lei şi 100 de lei), înfăţişând pe avers Podul de la Cernavodă, iar pe revers pe Carol I călare.

În cursul anului curent, prima monedă reprezentând o personalitate regală a apărut la 1 aprilie, când s-a aniversat centenarul adoptării calendarului gregorian. Moneda din argint cu valoarea de 10 lei prezintă pe avers portretele lui Ferdinand I şi al lui I. C. Brătianu, iar pe revers o compoziţie reprezentând un calendar şi zodiac.

Emisiunea lansată la 27 august reprezintă aşadar o noutate nu prin subiect (ambele personalităţi regale fiind deja prezente pe monede româneşti contemporane), ci prin faptul că ea cuprinde şi o monedă de circulaţie. Este şi prima monedă de circulaţie de după 1989 care ilustrează o femeie (pe Regina Maria).

 Numismaţii interesaţi vor găsi cu siguranţă şi în anii următori numeroase emisiuni reprezentând evenimente şi personalităţi regale şi, sperăm noi, cât de curând şi pe regretatul Regele Mihai I, personaj esenţial al istoriei moderne a României.

 Foto: fotografii oficiale ale Băncii Naţionale a României.

Text: av dr Ioan-Luca Vlad