Schimbarea schimbării

Articol de av. dr. Ioan-Luca Vlad

 În anii 1990, în mijlocul unei societăţi plină de fervoarea schimbării, dar şi de frica de viitor, atunci când Regelui i se închidea uşa ţării sale, iar tezele Constituţiei republicane erau în curs de a fi redactate, un profesor fonda Partidul Liber Schimbist, câştigând chiar un mandat pe listele acestuia. Inspirat din Caragiale, şi voit umoristic, partidul a dispărut în anul 1992. Dar filosofia „liber schimbistă”, în sensul ei caragialesc, al schimbării de dragul schimbării, rămâne o constantă a societăţii noastre, chiar atunci când vine vorba despre simbolurile ei cele mai importante.

 Privind în urmă, vom constata că nu doar Codul Fiscal, sau Codul de procedură civilă, deşi adoptate relativ recent, sunt în mod repetat modificate, dar şi imnul, stema şi chiar ziua naţională fac obiectul discuţiei, modificării, revizuirii. Nu este mai puţin adevărat că fiecare asemenea schimbare reflectă un substrat social-politic; un mesaj care reflectă o anumită gândire, corespunzătoare viziunii politice a momentului.

 România este unul dintre acele state unde simbolurile nu sunt o chestiune artificială. Ele au încă relevanţă în viaţa de zi cu zi. Românii sărbătoresc activ ziua naţională, şi invocă de multe ori strofele imnului naţional, ca pe un exemplu sau îndemn. Spre deosebire de Codul Fiscal sau de legea pensiilor, care sunt modificabile cu legitimitate în funcţie de orientarea social-economică a majorităţii şi de planul de guvernare, imnul, stema şi ziua naţională ale unui stat fac parte din patrimoniul său fundamental, acela care supravieţuieşte neschimbat tuturor fluxurilor şi refluxurilor politice, şi care înmagazinează în sine câteva (nu multe) idealuri naţionale comune: independenţa, suveranitatea, unitatea, continuitatea pe un anumit teritoriu etc. De aceea, schimbările repetate nu consolidează identitatea naţională. Să vedem însă despre ce schimbări este vorba:

 Imnul naţional:

Marş triumfal, de Eduard Hübsch (imn al Principatelor Unite între 1862 şi 1866). Desemnat prin concurs. A fost singurul imn fără versuri. 1862-1884
Trăiască Regele. Muzica Eduard Hübsch, versurile Vasile Alecsandri. Imnul a fost oficial adoptat în 1881. Parte a Poemei Române. Folosit după 1948 ca Imn Regal. 1884-1948
Zdrobite cătuşe. Muzica Matei Socor, versurile Aurel Baranga. 1948-1953
Te slăvim, Românie! Muzica Matei Socor, versurile Eugen Frunză. 1953-1977
Trei culori. Muzica Ciprian Porumbescu, dar versuri modificate faţă de cântecul patriotic 1977[1]-1991
Deşteaptă-te, române! Din 1991[2] (1994[3])

 

Ziua naţională:

10 Mai, reprezentând:

– depunerea jurământului de către Carol I, 1866;

– proclamarea independenţei de stat, 1877;

– încoronarea lui Carol I ca Rege, 1881.

1866-1949[4]
23 August, reprezentând oficial „ziua insurecţiei armate antifasciste, începutul revoluţiei populare în România”; o „capturare istorică” (şi reinterpretare) a momentului când Majestatea Sa Regele Mihai a întors armele împotriva Germaniei naziste. 1949-1990[5]
1 Decembrie, care nu are, oficial, o justificare[6] dar comemorează ziua de 1 decembrie 1918, când a avut loc Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia. Din 1990

 Stema naţională a avut mai multe variante. Pentru a evita descrieri lungi, este suficient a spune că au fost în total opt, respectiv stema anterioară independenţei de stat (1867-1872), proiectul lui Ştefan D. Grecianu (1872-1921), stema României Mari (1921-1948), stema provizorie a RPR (8 ianuarie – 13 aprilie 1948), prima stemă a RPR de inspiraţie sovietică (1948-1952), a doua stemă a RPR, de asemenea de inspiraţie sovietică (1952-1965), stema RSR (1965-1990); şi stema actuală (din 1992). De remarcat că, în perioada 11 mai 1990[7] şi 27 septembrie 1992[8], România nu a avut stemă, ceea ce a corespuns cu realitatea socială a decupării stemei comuniste de pe drapel, şi a conflictului între diferitele proiecte heraldice de la acea vreme. Acestea se pot grupa în proiecte care doreau revenirea la stema României Mari, cele care doreau inventarea de novo a stemei, inclusiv prin adoptarea unui dicton nou (Virtus Romana Rediviva), şi cele care căutau să preia numai unele simboluri din stema veche, ultimul curent având şi câştig de cauză. De altfel, şi în această privinţă stema a reflectat realitatea: România nu s-a recontectat la continuitatea constituţională şi juridică anterioară zilei de 30 decembrie 1947, ci a găsit un „drum de mijloc”, renunţând la comunism, fără a renunţa direct şi imediat la moştenirea lui juridică[9].

 Aşadar, într-un secol şi jumătate, România a avut şase imnuri, opt steme, şi trei zile naţionale, în condiţiile în care statele care nu au „beneficiat” de asemenea vicisitudini ale istoriei au avut una, poate două. Rămâne să ne întrebăm dacă acest „liber-schimbism” nu va produce în mentalul colectiv impresia că orice este tranzacţionabil, că orice este de joacă.

La ultima oră

Promulgată în iunie 2016, legea pentru reaşezarea Coroanei în cadrul stemei naţionale, ca simbol al suveranităţii noastre, este binevenită, totuşi ea nu dă înapoi ţării simbolul său heraldic cel mai longeviv (stema României Mari şi stema regală anterioară au funcţionat pentru 76 de ani). O iniţiativă legislativă în această privință ar restitui României încă unul dintre simbolurile sale naţionale, după proclamarea zilei de 10 Mai ca zi de sărbătoare naţională.

 


[1]   Imnul a fost modificat în acelaşi an, pentru ca „să oglindească şi ideea apărării patriei, precum şi politica externă de pace şi prietenie a poporului român”, prin Decretul nr. 420/17 noiembrie 1977.

[2]   Imnul naţional actual a fost prevăzut pentru prima oară în art. 12 din Constituţia din 1991.

[3]   Reglementarea actuală a imnului naţional este cuprinsă în Legea nr. 75/16 iulie 1994.

[4]   Ziua de 23 august nu a fost declarată zi de sărbătoare naţională decât prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 903 din 18 august 1949. În realitate, ea s-a sărbătorit şi mai devreme, schimbându-i-se treptat semnificaţia.

[5]   HCM din 1949 a fost abrogată abia în 1990, prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990.

[6]   Legea nr. 10/1990 nu a menţionat decât că este ziua naţională a României.

[7]   Este data adoptării Decretului-lege nr. 149/11 mai 1990 privind declararea ca abrogate a unor acte normative, inclusiv Decretul nr. 972/1968 privind însemnele RSR, care codifica ultima stemă comunistă.

[8]   Momentul reprezintă intrarea în vigoare a Legii nr. 102/21 septembrie 1992.

[9]   Constituţia din 1965 nu a fost formal abrogată decât în 1991, deşi în practică Decretul-lege nr. 92/14 martie 1990 a înlocuit majoritatea prevederilor acesteia referitoare la organizarea statală. Cu atât mai mult, restul legislaţiei, adoptate în temeiul Constituţiei din 1965 şi anterioare, a fost şi continuă să fie în vigoare până la abrogarea expresă, cât timp nu este contrară constituţiei actuale.

13 comentarii

  1. Un text binevenit, lucid şi limpede! Nu există motive serioase pentru a nu reveni la varianta medie a stemei României Mari, care nu are legătură cu forma de guvernământ ci cu simboluri perene.

  2. Traian Scacir says:

    Am un singur gand si speranta. Casa Regala Sunt sigur ca daca Majestatea Sa Regele Mihai era pe tron sau daca Monarhia va ajunge sa decida destinele Tarii, simbolurile nationale vor fi pe locul lor reprezentative si recunoscute, neclintite in batata vanturilot politice. Imi doresc nu o varianta medie, de ce jumatati de masura? Nedreptatea trebuie inlaturata total. Vreau sa fiu mandru de drapelul tarii mele, vreau ca gaura din el sa fie acoperita cu ceva care sa fie Romania adevarata

  3. Inima Reginei Romaniei Mari! says:

    Romania Regat este Romania onoarei si a sperantelor de bunastare pentru cei multi,libertate si democratie!

  4. Pantea Alexandru-Sorin says:

    Greu se reaseaza lucrurile pe fagasul lor in Tara aceasta. Dupa 26 de ani inca ne mai gandim daca sa facem si cum o sa facem si cand o sa facem. Destinul acestei Tari se pierde in vorbe si in proceduri. In petice si peticiri. In ascunderea dupa deget a politicienilor. Ce este cel mai trist este ca 26 de ani inseamna pierderi de generatii si schimbari de mentalitati atat la nivelul clasei politice cat si a electoratului. In bine dar si in rau. Douazeci si sase de ani ca sa accepti ca politician ca cei care au stat in bancile Parlamentului in urma cu o generatie au gresit si nici atunci cand accepti acest fapt nu judeci corect pana la capat si nu repui in drepturi ceva ce comunistii au distrus. Spune multe despre cine suntem si cum suntem condusi. Oricum una peste alta chiar si revenirea partiala a Stemei Regale, asa cum aceasta s-a conturat la inceputul acestei luni, singura stema legitima de altfel, este o victorie pentru Natiune, pentru Tara si nu in ultimul rand pentru Istorie, un pas inainte, mic dar sigur. Oare cati ani vor mai trece pana cand vom judeca toate aceste lucruri cu luciditate luand de prima oara masura corecta?

  5. Cristian Sandu says:

    Felicitari colegiale domnului avocat dr. Ioan Luca Vlad pentru analiza juridica de exceptie, dar eu ma gindesc la o noua Constitutie, care sa reinstaureze monarhia constitutionala si sa confere monarhului pirghii de interventie pentru a preveni incalcarea de catre autoritatile vremelnice a drepturilor fundamentake ale cetatenilor si a interesului national ! Se vor rezolva atunci, cu siguranta, si problemele simbolisticii!

  6. Viorica M.V. says:

    Cred ca Decalogul Chomsky poate fi un material esential-psihologic de analiza si in randurile cititorilor acestui website.
    .
    1. Poporul trebuie să aibă mereu mintea ocupată cu altceva decât cu problemele lui adevărate.
    Pentru aceasta:
    – Să distragi permanent atenţia de la problemele sociale reale, îndreptând-o către subiecte minore, dar cu mare impact emoţional.
    .
    2. Poporul trebuie să perceapă conducătorii drept salvatori ai naţiunii.
    Pentru aceasta:
    – Inventează false ameninţări, ori creează probleme grave, care îngrijorează real şi angajează opinia publică, iar apoi oferă soluţiile.
    Un exemplu:
    – Favorizează insecuritatea cetăţenilor, apoi guvernarea providenţială salvează naţiunea în temeiul legilor represive cerute de popor, cu preţul limitării propriilor libertăţi democratice.
    .
    3. Poporul trebuie permanent pregătit pentru mai rău.
    Pentru aceasta:
    – Mecanismele propagandei “albe” (oficială, integral asumată de guvern), “gri” (parţial asumată) şi “negre” (niciodată asumată) trebuie să promoveze imaginea unui guvern în permamenţă preocupat pentru ameliorarea condiţiilor tot mai sumbre ale viitorului. Politicile antipopulare dure se vor aplica gradual, pentru a se preveni ori atenua protestele sociale. În acest fel, cel mai mare rău devine suportabil dacă e administrat în porţii anuale, conform unui program anunţat.
    .
    4. Poporul trebuie să creadă că şi ceea ce guvernele îi pregătesc spre a trai mai rău este tot pentru binele său.
    Pentru aceasta:
    – Să obţii acordul de moment al poporului pentru măsuri economice dure din viitor. Omul se obişnuieşte cu ideea şi înghite tot, dacă e prevenit şi amânat.
    .
    5. Poporul trebuie să aibă o gândire care să nu-i permită sesizarea legăturii dintre cauze şi efecte.
    Pentru aceasta:
    – Să te adresezi oamenilor ca şi cum ar avea cu toţii o gândire infantilă. În felul acesta, îndrepţi mulţimile spre un tip de gândire superficială, naivă şi cu predispoziţie la intoxicări informaţionale.
    .
    6. Poporul trebuie dezobişnuit să problematizeze realitatea şi să acţioneze sub impulsul emoţiilor.
    Pentru aceasta:
    – Să faci tot timpul apel la sentimente şi la reacţii glandulare, nu la raţiune. Să încurajezi reacţiile emoţionale, pentru că sunt cel mai uşor de manipulat.
    .
    7. Poporul trebuie obişnuit cu satisfacţii ieftine, care să-i ocupe timpul şi să-l demotiveze în atingerea unor idealuri superioare
    Pentru aceasta:
    – Un sistem de învăţământ corupt şi nefuncţional este instrumentul ideal de a tine cetăţenii în ignoranţă şi a manipula opiniile colective după bunul-plac.
    .
    8. Poporul nu trebuie să aiba acces la mijloace de informare completă, exactă, corectă şi obiectivă.
    Pentru aceasta:
    – Să încurajezi financiar acele mijloace de comunicare în masă care îndobitocesc publicul şi îl ţin legat de emisiuni şi seriale vulgare, ce trag inteligenţa în jos.
    .
    9. Poporului trebuie să-i fie indus spiritul turmei.
    Pentru aceasta:
    – Să stimulezi sentimentul individual de culpă, de fatalitate, de neputinţă. Persoanele care nu mai au impulsul de a se revolta, devin o turmă şi sunt uşor de controlat.
    .
    10. Poporul nu trebuie să creadă în existenţa strategiilor şi mijloacelor oficiale de manipulare.
    Pentru aceasta:
    – Să apelezi la toate cuceririle ştiinţelor pentru a cunoaşte punctele slabe din psihologia individului şi a mulţimilor. În acelaşi timp, să discreditezi aceste cunoştinţe prin mass-media, astfel ca poporul să nu creadă în mijloacele şi strategiile statale de manipulare.
    ……………………………………………………
    Avram Noam Chomsky

  7. Cristina Popescu says:

    Felicitari! Asa-i la noi. Cosmetizari la tot pasul pe principiul “Merge si asa…”. Este binevenit textul pentru ca urmasii nostri sa stie adevarul.

  8. Subscriu la dl Cristian Sandu!!Dar as adauga spre amintire faptul ca:- in Spania Gen. Franco a pus pe locul cuvenit in fruntea Tarii pe Regele Juan Carlos,prin decret in urma votului din Adunarea Constituanta! ASA ar putea sa o faca acum Presedintele de Stat K Joahannis!!Daca d-lui ar coopera cu toate institutiile Statului(Serviciile,de exemplu si Armata)si cu majoritatea Parlamentara.Daca se vrea,se poate!Asa cum si Presedintele de Stat E. Constantinescu a inlesnit venirea in Tara al MS Regelui Mihai I!!Daca se vrea,se poate Si se poate adauga un amendament in acest sens la Constitutie,asa cum au mai facut,cu diverse alte amendamente,de-a cursul anilor El,dl Klaus Johannis ar putea motiva,1)pt refacerea unei nedreptati ce i s-a facut MS Regelui Mihai I in decembrie 1947,prin forta,santaj,amenintare!2)-faptul ca nu este legala Republica pt ca nu a fost instaurata printr-un vot!!,Si desigur si alte motivatii,reale!!3)-si pt faptul ca in acesti ani s-a dovedit ca Republica prin Presedintii de Stat nu a functionat cu onestitate pt cetateanul de rand!Dupa 1947 a fost Republica dictatoriala,iar dupa 1989 toti Presedintii de Stat au adus saracie,haos,pierderea traditiilor,culturii,respectului si DEMNITATII,intern si international Deci,pt a avea Romania si Natiunea Romana o normalitate este imperios necesar sa se revina la Monarhia Moderna Functionala Constitutionala Democratica asa cum functioneaza astazi in Europa!Si se poate da exemplu Tarile Monarhice Europene foarte des la televiziuni ca cetatenii care nu sunt informati sa poata avea cunostinta cum functioneaza actualmente toate in toate aceste Tari Monarhice-Casele Regale!!Si faptul ca la fiecare 4 ani se fac fac cheltuieli enorme cu alegerea Presedintelui de Stat si apoi faptul ca au o “armata “de functionari si consilieri comparativ cu o Casa Regala unde sunt mult mai putini in plus la fiecare 4 ani dupa mandat primesc CADOURI,:- Vila-Casa Luxoasa neimpozabila, masina gratis cu sofer, paza SPP, scutiri de impozite si taxe, salariu viager (pensie toata viata) etc . Chiar daca nu au facut nimic pt o viata decenta pt fiecare!!Pana cand are Romania aceste CADOURI la fiecare 4 ani!!???Toate cele bune!!Sa auzim de bine!!!

  9. Remus-Dumitru Mihuțiu, mun. Oradea, jud. Bihor says:

    Foarte bun articolul ! Felicitări ! Trăiască Regele ! România Regat ! Nihil Sine Deo !

  10. PISOSCHI ALEXANDRU-GRIGORE says:

    IN ANUL 1990 MARELE HERALDIST JEAN NICOLAS MANESCU A REALIZAT UN PROIECT DE STEMA A ROMANIEI CARE INDEPLINEA TOATE CERINTELE, DAR CARE A FOST “INGROPAT” LA COTROCENI DE ION ILIESCU, ACESTUIA DISPLACANDU-I TOT CE ERA DE DINAINTE DE BOLSEVIZAREA TARII !
    ACUM, DACA TOT S-A MODIFICAT STEMA, TREBUIA FIGURAT SCEPTRUL MARILOR UNIRI, PURTAT DE REGELE FERDINAND. ACEST SCEPTRU AVEA INCORPORATE PATRU PERSONAJE FEMININE, IMBRACATE IN PORTURI TRADITIONALE REPREZENTAND VECHIUL REGAT, BASARABIA, BUCOVINA SI TRANSILVANIA CU CRISANA, PARTE DIN MARAMURESUL ISTORIC SI PARTE DIN BANATUL TIMISAN.
    ACEST SCEPTRU REPREZINTA STATUL ROMAN NATIONAL, UNITAR SI INDEPENDENT.
    ALTE OMISIUNI DIN STEMA SUNT :1.LIPSA DEVIZEI CARE REPREZINTA SI FAPTUL CA POPORUL ROMAN S-A NASCUT CRESTIN SI 2. LIPSA LEILOR SUSTINATORI AI SCUTULUI, ACESTIA REPREZENTAND SIMBOLUL VECHII DACII, ATRIBUIT IN EVUL MEDIU.
    SUNT MULTE DE DISCUTAT !
    CU TOATE CA ISTORICII CUNOSC TOATE ACESTE DATE, TREBURILE SUNT LASATE PE MINTEA UNOR DILETANTI !

  11. Emilian T.Vandenboer says:

    Majestatii Sale Reginei Margareta a Romaniei,

    Majestate, Patria fierbe, natiunea a iesit in strada , avem nevoie de democratie si libertate ! Ajutati Patria Majestate !
    Cu adanc respect
    Nimaic fara Dumnezeu
    Emilian T.Vandenboer

  12. Dobren says:

    Felicitari! Un articol foarte bun!

  13. Diana Lucia Zotescu says:

    @ av.dr. Ioan-Luca Vlad

    Dezbaterea acestei tematici privind a) Imnul, b) Stema si c) Ziua Nationala, cele trei elemente care, in mod normal, altor state – dar nu si Romaniei de dupa 1948 – le definesc patrimoniul lor de repere nationale, este o foarte buna ocazie de introspectie in constiinta noastra ca romani: vrem sau nu vrem sa fim perceputi ca o natie care isi respecta propriile valori si propria istorie? Este aproape o intrebare retorica, pentru ca e clar ca orice schimbare la ‘varf’ este, din 1948 PANA ACUM, urmata de o tornada de interpretari si reinterpretari ale valorilor ce ar trebui sa ne defineasca, fiecare nou “sef” avand ambitia de a lua totul de la capat, pentru ca asa crede el ca il va retine POSTERITATEA. Obsesia fiecaruia de a face istorie este motorul cere sta la originea multor initiative strambe. Ar trebui ca o comisie de istorici sa traga concluzia finala in privinta acestor trei mari elemente cu valoare simbolica si istorica, concluzia lor fiind cuprinsa intr-un document care sa le protejeze de elanul distructiv al amatorilor.

    In privinta textului, domnule Vlad, s-au strecurat cateva greseli (probabil de redactare) privind mentionarea unor date, cum ar fi aceea ca Imnul Regal “Traiasca Regele” a fost imn regal DUPA 1948. El a fost imn regal INAINTE de 1948.

    De asemenea, ar fi de dorit o spatiere mai ingrijita a textului, care l-ar face mai lizibil, cum ar fi folosirea ghilimelelor (“…”) pentru titluri (de carti, de imnuri, nume de institutii, etc) si de spatii de separare ca intre paragrafe atunci cand mentionati, de exemplu, lista – pe verticala – a diverselor imnuri / steme / zile nationale. Ele ar fi astfel mult mai usor de citit si de retinut de catre vizitatorii blogului, pe langa aspectul deloc de neglijat al esteticii textului.

    In rest, articolul dvs. este, ca deobicei, bine documentat si inteligent argumentat.

    Cu deosebita consideratie,

    prof. Diana Lucia Zotescu

Lasa un comentariu

© 2007-2024 Casa Majestății Sale Custodele Coroanei. Toate drepturile rezervate

Visits: 50004381
Fundația Regală Margareta a României           Asociația pentru Patrimoniul Regal Peleș
Politica de cookie-uri    Politica de confidentialitate