Dan Stanca

România libera
Aldine, vineri, 10 Iulie 2009

Democratia nu e sfarsitul

Tanarul si valorosul nostru colaborator, Nicolae Dragusin, a realizat de curand la editura Polirom un volum consistent de convorbiri cu principele Radu al Romaniei, intitulat bulversant ALTFEL Oricine ia cartea si incepe sa se uite prin ea va fi lesne derutat de acest titlu si va cauta o explicatie. Ceea ce nici nu e greu de gasit. Fiindca nu are rost rost sa ma lansez in consideratii si comentarii parazitare ii las putin pe cei doi sa vorbeasca pentru a vedea cam ce i se poate opune lumii actuale atat de desantate si mai ales sa admiram astfel frumoasa riposta adusa unui guru al lumii moderne de talia lui Francis Fukuyama. Spune Nicolae Dragusin: “Nu pot sa fiu insa ignorant la mesajul subtil al ideii ca democratia preceda libertatea:  exista pericolul de-a transforma democratia in ideologie.

Nu stiu daca la acelasi lucru se gandeste si Alteta Voastra Regala, dar cred ca atunci cand democratia este gandita ca o ideologie ajungem la concluzii nastrusnice precum cele ale lui Fukuyama, care o priveste ca pe un sfarsit al istoriei. In definitiv, sub semnul acestei eschatologii nu vad nici o dieferenta intre comunismul vazut de Marx si democratia gandita ideologic. Pe ambele le uneste convingerea ca dincolo de ele nu se afla nimic mai bun si ca ele reprezinta punctul terminus al omenirii… Nu mai spun ca democratia ca ideologie exclude din start orice reflectie asupra unor formule alternative precum monarhia sau o privire induiosata catre partea buna a feudalismului, a sistemului ierarhic, al responsabilitatilor etc.” Raspunde Principele Radu: “Cred ca democratia, asa cum este inteleasa astazi, este un instrument. Asociata cu liberalismul constitutional, ea creeaza sistemul atat de puternic si de vast al mediului euro-atlantic de astazi.

Daca este vorba despre criticile aduse sistemului politic occidental – cel care, dupa parerea lui Vladimir Bukovski, nu a castigat Razboiul Rece – este cat se poate de normal. Democratia liberala a Occidentului contemporan are devieri-vulnerabilitati. Se vorbea despre aceasta inca din primii ani de dupa al doilea razboi mondial. Daca, intr-adevar, se va ajunge la nefericita situatie in care democratia, gandita ideologic, va fi orbita de convingerea ca reprezinta punctul terminus al dezvoltarii omenirii, vom experimenta probabil acelasi impas in care a ajuns si comunismul vazut de Marx. Acesta nu este insa un teren pe care sa mearga un membru al Familiei Regale…”

Am dat aceste citate lungi deoarece mi se par esentiale pentru intelegerea lui “altfel”. Toata cartea de convorbiri are ca ax o asemenea viziune prin care doreste sa-l trezeasca pe roman din somnul democratiei ideologizate. Indraznesc sa formulez o ipoteza poate prea curajoasa.

In masura in care in anii ’80 eram treziti din somnolenta generala a ceausismului ascultand “Europa libera” sau “Vocea Americii”, citind carti interzise de care puteam face rost, etc, asa si acum o asemenea lectura ne poate destepta dintr-o letargie similara generata de o viata blazata, din care interesul pentru politica a disparut, in care la orizont nu se inalta decat supermarketuri de tip Carrefour sau Auchan, o viata inclinata spre tabloidizare, spre excitatie si violenta. Cartea la care ne referim tocmai de aceea se intituleaza ALTFEL. Cu alte cuvinte, oameni buni, amintiti-va ca sunteti totusi oameni si nu mamifere, ca aveti duh in voi si nu va limitati la nivelul carcasei, ca toate grijile materiale nu trebuie sa va abrutizeze si sa va faca sa uitati resorturile superioare ale existentei.

Acesta este mesajul fundamental al cartii, care trebuie citit dincolo de cuvintele si de rationamentele uneori dificile la care nu oricine are acces. stim ca Principele Radu candideaza la cea mai inalta functie a Republicii, dar nu avem in vedere cartea influentati de o asemenea conjunctura. ALTFEL este indemnul pe care-l auzim poate chiar din 1990, de atunci de cand Regele era gonit pe autostrada si umilit de autoritati. Aparitia unei asemenea carti reia de fapt o traditie deschisa de regretatul Mircea Ciobanu, care la inceputul anilor ’90, intr-un climat primitiv anti-monarhist, a realizat superbe si necesare convorbiri cu Regele Mihai, redand astfel chipul Majestatii Sale unei Romanii care nu-si revenise din cosmarul comunist. De atunci a trecut multa vreme. Autoritatile post-comuniste si-au imbunatatit comportamentul fata de Familia Regala, iar orice informatie legata de activitatea acesteia este privita acum ca un fapt firesc.

Ne amintim si acum de acel legendar Paste 1992 si de fluxul extraordinar de simpatie cu care a fost inconjurat atunci Regele. Suntem constienti de faptul ca asa ceva nu se va mai repeta. In tot ceea ce spune Principele Radu reliefeaza intrarea in normalitate. Normalitatea intr-un anume sens este preferabila exceptionalitatii, aceasta din simplul motiv ca Regele, chiar daca are si o indrituire divina, este un om care traieste printre si pentru oameni si de la inaltimea sa isi slujeste poporul cu cel mai convins devotament. Tocmai de aceea el are o viziune  straina simplilor oameni politici. Fixat in timpul sau, monarhul se indreapta si spre vremurile viitoare si nu se simte constrans de interese meschine. Astfel este altfel. Lumea nu va pieri intr-o ambianta lanceda, locuita de legiuni de pigmei. Dimensiunea verticala caracterizeaza gandirea mornarhilor, iar Principele Radu face mereu apel la o asemenea trezire a omului contemporan.

Orizontala democratiei nu va fi vesnica, asa cum declara apologetii actualului sistem. Iar in final merita sa citam un alt fragment edificator: “Unul dintre lucrurile rele pe care le-a adus deposedarea istorica de putere a monarhiei este ca statalitatea, trecand in mainile oamenilor politici, a condus la o saracie a statalitatii ca principiu… Statul are nevoie sa fie incarnat pentru ca omul sa-l inteleaga si deci sa existe in mintea si sufletul sau.” De o asemenea “incarnare” avem nevoie tocmai ca sa scapam de chipul cenusiu al birocratului si tehnocratului. Ar fi exact diferenta dintre un fruct proaspat, din gradina si unul congelat din galantar…

7 comentarii

  1. casleanu giorgica says:

    Ma bucur foarte tare ca un ziar de notorietate ca ROMANIA LIBERA acorda atentie activitatii si ideilor lansate si sustinute de Principele Radu, idei care puse in practica ne dau speranta schimbarii la fata a Romaniei. Este imperios necesar ca tot mai multi romani sa fie convinsi de viabilitatea acestor idei si ca trebuie sprijinita implementarea lor prin sprijinirea canditaturii Principelui Radu la prsidentia Romaniei. O Romanie Altfel nu poate fi construita decat de oameni cu totul ALTFEL decat ce ne-a oferit spectrul politic din ultima perioada a istoriei noastre.Autoritatea morala, inteligenta, eleganta, discursul concis si vizionar, ni-l recomanda pe Principele Radu ca pe omul potrivit sa acceada la aceasta functie. Celor care posteaza mesaje rautacioase pe acest blog si celor care afirma ca nu stiu cine este Principele Radu si ce vrea, le recomand sa nu se mai ghideze dupa dupa zvonurile lansate in mas media de tot felul de inregimentati ai camarilei politice si ai grupurilor de interese, care nu-si doresc decat sa tina Romania intr-o zona gri, tulbure, in care ei sa-si poata spori afacerile si castigurile ilicite. Dragilor, aveti orgoliul de a judeca oamenii cu propria minte si nu mai inghititi gogosile pe care vi le servesc altii. Alocati un pic din timpul dv. liber si studiati tot ce a aparut in ultimul timp pe acest blog si pe Situl Principelui Radu si s-ar putea sa nu mai ganditi asa. Si altceva; ganditi-va bine si dati-va un raspuns sincer la intrebarea: ” Ce viitor i-mi doresc pentru mine,copii si nepotii mei ?” si sunt convins ca nu va doriti un viitor precum prezentul. Putem oare sa asistam impasibili la balciul din politica Romaniei fara sa ne dorim sa schimbam ceva? Eu cred ca nu. DOAMNE AJUTA!

  2. Catalina says:

    Alteta Voastra Regala,

    Articolul este perfect si este ceea ce astept sa citesc in fiecare clipa a vietii mele de la 9 aprilie 2009.

    In alta ordine de idei: L-am vazut aseara pe Crin Antonescu la Sinteza Zilei. Prestatia lui este lamentalbila si provoaca plans si ras in acelasi timp. Este un personaj de teatru absurd. Vorba
    poetului Nichita Stanescu : “Rasu-Plansu”.

    In plus, nu are pic de demnitate. A inceput sa fure din ideile Altetei Voastre Regale cand primeste intrebari incomode la care nu stie sa raspunda. Am convingerea ca Antonescu se va pierde pe drum, discret, fara sa mai apara pe radarele liberalilor si fara sa se mai doreasca cautarea si recuperarea lui .

    Si mai am convingerea ca lunile august si septembrie vor fi decisive pentru alesii partidelor. Vor fi multi disparuti fara urma.

    Asa sa ne ajute Dumnezeu!

    Catalina

  3. Bajan Liviu says:

    Intr-adevar romanilor le trebuie cineva care sa le spuna: haideti sa pornim in aceasta directie. Pentru ca inca din 1990 am avut sentimentul ca ma aflu intr-un tren care manevreaza permanent in gara, fara a se hotari sa plece spre destinatia pentru care ne-am urcat in el.Si cu toate ca am o virsta cind omul se gindeste mai putin la viitor, imi doresc cinstit sa stiu ca Romania a pornit la drum cu adevarat , ca sa folosesc expresia M.S.Regelui. Eu o pun in legatura cu textul evanghelic_ Daca cineva vrea sa fie mai mare peste voi acele trebuie sa va slujeasca. ( Vrem sa aratam cum trebuie slujit un popor cu adevarat).

  4. V D Filip says:

    As indrazni sa-l extind pe “Altfel” mentionand faptul ca nu strica sa cuprinda democratia si o parte de coca ideologizata. Anume, daca exista o democratie ce poate fi pusa in practica cu placere de majoritatea populatiei, o democratie care sa anihileze si sa puna pe fagasul eradicarii salbaticia si rautatea, adica sa graviteze undeva catre valorile Bibliei, atunci nci nu riscam sa fim criticati de prefectionism desi ne-am inscris pe o traiectorie ce tinteste catre perfectiune. Daca nu avem incredere in valorile Bibliei desi le punem vrand-nevrand la incercare permanent, atunci nu vom putea avea incredere niciodata in cel de langa noi. Si daca nu putem avea incredere in semenii nostri, democratia ca idiologie ori ca altceva ramane doar un simbol si poate un idol mort despre care se poate balbai milenii la rand. Si unde nu exista democratie va fi nevoie la infinit de jertfe, de sacrificii, iar intr-un stat de drept dar fara urma de democratie, vom putea descoperi perpetuarea generatiilor de sacrificiu. In numele democratiei bineinteles. Care democratie? A cui democratie? In definitiv, opera Bibliei se incheie pe urmatoarea idee: “O SINGURA jertfa adusa odata pentru totdeauna …” Aceasta idee fuzioneaza cu alta, de parca ar incerca sa forteze intreaga teorie din Biblie si in care ar parea ca este loc de contradictii. Se mai cere inca o jertfa din partea muritorilor aceea de a implini o porunca, iar porunca suna astfel: “Alege viata!”

  5. monica says:

    Alteta, sincer imi e mila de tara asta, de viitorul sau insa ma vad .. nefolositoare .. 🙁 ce poate sa faca un copil de aproape 18 ani intr-o tara in care nu se vorbeste despre prosperitate, despre unirea intre oameni pentru un scop comun.. Ce sar intampla daca toti oamernii si-ar semana pamantul?? Daca s-ar duce cu familia la sapat?? La cules roada de pe el?? Ce s-ar intampla daca fiecare om ar avea in teritoriul sau privat, in jurul casei cativa pomi fructiferi pentru asi asigura provizia pentru iarna?? De ce?? Daca mai scump ar iesi sa ti le pui singur in borcan atunci producatorii sunt prosti sa iasa in pierdere?? Nu, noi suntem caci nu stim sa ne bucuram de toate lucrurile bune pe care Dumnezeu ni le pune in cale si noi trecem pe langa ele. Aveam o profesoara pana acum 1 an, profesora care imi zicea ca noi suntem asemeni omului care e la mijlocul distantei pana la tarm, in ocean, intr-o barca. Daca va lasa ca cei care il cauta sa treaca pe langa el e posibil ca alta data sa nu il mai caute nimeni, ca a doua sansa sa nu mai treaca pe langa el. Tot asa si in viata de zi cu zi, trebuie sa pretuim fiecare sansa, trebuie sa ne indreptam catre Dumnzeu caci fara el nu putem face nimic. Trebuie sa ii multumim pentru tot ce face pentru noi, la urma urmei El ne-a creat, El e Creatorul!

  6. monica says:

    Trebuie sa fim mai constienti, mai uniti … . Vad tara asta cazuta intr-o gaura neagra, monarhia prin Alteta Principesa Margareta apoi, poate viitorul Print Nicolae si aleasa inimii sale insa e atata coruptie in tara aceasta, atata securitate a unor oameni care, imi pare rau dar ar merita sa stea intre gratii iar altii care ar putea face ceva sunt aruncati in umbra.. pacat!! Ar fi nevoie de cativa einsteini ai politicii pentru a salva Romania ori unul insa foarte inteligent si foarte sustinut ..
    Domnul fie cu noi! 🙁

Lasa un comentariu

© 2007-2024 Casa Majestății Sale Custodele Coroanei. Toate drepturile rezervate

Visits: 50895037
Fundația Regală Margareta a României           Asociația pentru Patrimoniul Regal Peleș
Politica de cookie-uri    Politica de confidentialitate