Libertatea – o dimensiune a Coroanei

Articol de Claudiu Pădurean

Legătura dintre libertate, ca valoare națională, și Coroană datează de un secol și jumătate, de la fondarea Dinastiei. Iar această legătură a fost atât de strânsă, încât, în plan simbolic, libertatea poate fi socotită, din 1866, drept o dimensiune a Coroanei României. Coroana a adus libertatea națională, iar atunci când România și-a pierdut Coroana, și-a pierdut și libertatea.

Viziunea marxizantă asupra timpului istoric este una rudimentară. Evoluția omenirii este considerată drept una lineară, iar motorul progresului este considerat antagonismul atroce care generează lupta de clasă. Astfel, lupta sclavilor împotriva stăpânilor de sclavi ar fi determinat transformarea societății și apariția feudalismului, în care antagonismul dintre iobagi și stăpânii feudali ar fi dus la transformările sociale care au dus la apariția capitalismului, care a opus proletariatul industrial burgheziei, iar lupta de clasă dintre ei ar fi trebuit să genereze societatea comunistă. Însă, evident, lucrurile nu stau deloc așa. Viziunea marxizantă, încă împărtășită de mulți dintre compatrioții noștri, care au învățat-o la școală pe post de adevăr absolut, nu ține seama de dimensiunea spirituală sau de intervenția unor personalități care pot schimba cursul Istoriei. În logica materialismului dialectic, nu ar fi putut apărea Isus Cristos și nici schimbarea spirituală pe care a generat-o. Nu ar fi putut apărea nici Alexandru Macedon, Iulius Caesar, Carol cel Mare, Napoleon Bonaparte și nici Carol cel Mare al românilor, Regele Carol I.

După logica marxistă, libertatea românilor ar fi trebuit să fie câștigată prin luptă împotriva Coroanei, însă, în realitate, lucrurile au stat exact pe dos. Coroana este cea care a adus libertatea.

În anul 1866, când Carol I a pășit pentru prima dată pe pământ românesc, România nu era decât o ficțiune. Din punct de vedere al dreptului internațional, Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei, așa cum era numele oficial al țării, nu erau decât niște provincii privilegiate ale Imperiului Otoman. Noul stat nu avea monedă proprie, nu avea drapel propriu, recunoscut pe plan internațional, nu avea dreptul să aibă proprii săi reprezentanți diplomatici, nici să își apere interesele proprii în comerțul internațional sau să încheie tratate. Toate acestea au fost obținute de Carol I, care a desăvârșit apoi procesul de constituire a statului modern român prin cucerirea Independenței, proclamate la 10 Mai 1877. România, numită așa în prima sa Constituție, din 1866, și-a câștigat libertatea statală datorită tăriei de neînfrânt a lui Carol I. Faptul că primul Rege al românilor și-a făurit Coroana din oțelul unui tun capturat pe câmpul de bătălie are o semnificație profundă: virtutea și nu bogăția, meritul personal și nu dreptul dobândit prin naștere au fost cele care au definit domnia lui Carol I.

Însă părintele statului român modern a oferit libertate și în alt sens. Manualele comuniste de istorie spuneau că întotdeauna monarhii sunt dispuși să acorde o Constituție supușilor lor doar după ce aceștia se revoltă. În România, însă, monarhul a fost cel care a impus Constituția, încă din primele săptămâni de domnie. Și nu orice Constituție, ci pe cea mai modernă din Europa. Încă o dată, Constituția lui Carol I i-a eliberat pe români, în plan social, cultural și economic. Legea fundamentală a statului punea capăt arbitrariului din administrație și din Justiție, iar vechile piedici din calea dezvoltării economice erau înlăturate. România devenea, pentru prima dată în istoria sa, un stat de drept, iar aceasta este una dintre condițiile sine qua non ale democrației. Iar libertatea gândirii și a culturii, încurajată de Regina Elisabeta, a fost cea care a dat titani precum George Enescu sau Mihai Eminescu. Legătura dintre libertate și Coroană a fost subliniată încă o dată în 1881, când România a devenit Regat nu pentru a-l cinsti pe conducătorul oștirii victorioase la Plevna, ci pentru a celebra libertatea națională nou-dubândită.

Libertatea a fost cea care a fost apărată, cu imense sacrificii personale, de Regele Ferdinand I și de Regina Maria. Intrarea în Primul Război Mondial a fost decisă pentru a-i elibera pe românii din Imperiul Austro-Ungar. Ferdinand I și Maria au reușit mai mult și i-au eliberat din robie și pe românii din Basarabia. Iar revenirea Regelui și a Reginei în București, în 1918, a căpătat semnificația unei adevărate sărbători a libertății. Ferdinand I și Maria au știut că libertatea este un bun care trebuie apărat zi de zi. Au reușit să își mențină țara liberă și întreagă în anii în care la Est se consolida puterea lui Stalin, iar la vest se profilau tot mai accentuat nazismul și fascismul. În acea perioadă, România devenise o adevărată oază de democrație și de stabilitate.

În ciuda păcatelor sale, Regele Carol al II-lea a fost un apărător al libertății. Întregul sistem de alianțe construit de Regele României și de diplomații săi, precum Nicolae Titulescu, avea drept scop apărarea acestei valori. Regele Carol al II-lea și-a bazat întreaga sa politică externă pe alianța cu democrațiile occidentale: Franța și Marea Britanie. Alianța bilaterală cu Polonia, Mica Înțelegere, în care România era implicată alături de Cehoslovacia și Iugoslavia, ori Înțelegerea Balcanică, alături de Iugoslavia, Grecia și Turcia, au avut rolul de a încerca să apere pacea și libertatea în această parte a Europei. Și România a fost ultima țară din regiune care a renunțat la regimul său democratic.

La rândul ei, activitatea Reginei-Mamă Elena a fost o necurmată luptă pentru libertate. S-a opus din răsputeri tuturor dictaturilor care s-au succedat în România, iar salvarea vieții și a libertății atâtor persecutați i-a adus titlul de Drept între Popoare.

Cel de-al patrulea Rege al României, Mihai I, a fost un adevărat restaurator al libertății. După cei patru ani în care România a fost târâtă în război fără consimțământul său, Mihai I a luat o decizie care a salvat individualitatea statului român. La 23 august 1944, nu doar că a scos România dintr-un război care devenise nedrept, ci a luat o decizie care avea să ducă la eliberarea Transilvaniei de Nord. Dacă azi, Clujul, Oradea sau Târgu-Mureșul sunt orașe românești, acest lucru i se datorează în primul rând Regelui Mihai I. Iar lupta pentru libertate a Reginei Ana în Cel de-al Doilea Război Mondial poate fi considerată drept un exemplu de vitejie.

Cât timp Coroana a stat pe fruntea Regelui, România și-a păstrat libertatea. Iar când Regele a fost alungat din țară, pentru români a început cea mai neagră perioadă de sclavie.

După o jumătate de secol, când lanțurile comunismului au fost rupte, Familia Regală s-a întors pentru a-i ajuta pe români să își regăsească drumul spre libertate. Din 18 ianuarie 1990, Principesa Moștenitoare Margareta a României și-a dedicat întreaga sa activitate țării. Principesa Moștenitoare, împreună cu Principele Radu al României sau cu Principesa Maria a României, au devenit figuri publice respectate, care încearcă, prin puterea exemplului personal, să repună țara pe drumul său firesc.

Vechii romani ofereau celor care sacrificau totul pentru a salva Cetatea Eternă titlul de restitutor patriae, de salvator al patriei. Istoria agitată a ultimului secol și jumătate face ca fiecare generație regală românească să aibă în sânul ei oameni care să merite acest titlu.

Românii au demonstrat faptul că merită să fie liberi. Au luptat cu demnitate și cu curaj pentru acest lucru și au arătat că au plătit chiar cu sânge prețul libertății, atunci când acest lucru a fost necesar. Însă, deocamdată, libertatea noastră încă nu e deplină. Lipsește Coroana, care ar putea întregi țara, așa cum a făcut-o și în trecut. Oare vom reuși să o reașezăm acolo unde se cuvine?

10 comentarii

  1. Emilian T.Vandenboer

    Bineinteles ca se va reusi in cele din urma sa se reaseze Coroana acolo unde i se cuvine. De acest lucru sunt sigur.
    “republica” a intrat la reanimare insa dg este cronic !

  2. Ovidiu

    Claudiu Padurean -n-ai nicio treaba cu istoria, dar esti istet !

  3. Cristian Sandu

    Care reanimare, domnule? E in moarte clinica si ii fac respiratie “gura la gura” niste politicieni demni de toata jena, dintre care multi se declara monarhisti! Ca sa nu mai vorbesc de pseudo-istoricii care fac apologie monarhiei, dar ne indeamna sa mai asteptam 10-20 de ani restaurarea acesteia!

  4. PISOSCHI ALEXANDRU-GRIGORE

    DINCOLO DE LIBERTATE, ESTE VORBA DE UNITATEA NAIONALA ! ACEASTA UNITATE NATIONALA SE POATE REALIZA NUMAI SI NUMAI SUB COROANA REGALA DE OTEL, TINAND SEAMA CA IN PERIOADA ACTUALA SE CAUTA PRIN TOATE MIJLOACELE, INVATAMANT, REGIONALIZARE FACUTA DE ANALFABETI IN DOMENIUL ISTORIEI, EUROPENIZARE SI GLOBALIZARE, ZISA CIVILIZATIE FACUTA DE TOT FELUL DE O.N.G.-URI STIPENDIATE DIN OCCIDENT DE DUSMANI AI NEAMULUI ROMANESC, PENTRU INFAPTUIREA IN FINAL A DESFIINTARII ROMANIEI CA STAT SI IESIREA EI DIN ISTORIE !

  5. Emilian T.Vandenboer

    Domnule Sandu, aceasta “republica” deabia se mai tine pe picioare datorita eforturile disperate ale unei clici pseudo-comuniste. Trebuie indepartati de la putere ! Ei au folosit armele dar noi nu suntem ca ei !

  6. Titus Berinde

    Pentru înlăturarea definitivă a fracturii statale și identitare, produsă țării noastre la 30 decembrie1947 și continuată după decembrie 1989,avem obligația morală să răspundem tineretului nostru, la întrebările,,noului timp,,–cel al reconcilierii și unității noastre naționale și istorice—ca o necesitate de ordin național și internațional. Trebuie să discernem adevărul, mai întâi ,, NOI ,, care am trăit evenimentele vremii astfel încât, răspunsurile pe care le vom da fiecare la ,, întrebările noului timp,, să ne scoată din ,,somnolența soluțiilor salvatoare pentru Statul Român,, :
    1 ,,Cine avea deplină legitimitate în decembrie1989 ?,,
    2 ,,De ce România nu a revenit în 1989 la momentul constituțional de dinainte de 30 decembrie 1947 ?,,
    3 ,,A fost comunismul un regim ilegitim și ilegal?,,
    4 ,,Poate fi socotit Regele Nostru Mihai I al României drept un șef de stat în funcțiune– de iure sau de facto?,,
    5 ,, Cum poate fi considerată legitimă forma de stat atâta timp cât nu a fost supusă unei plebiscitări populare ?,,
    6 ,, Are dreptul Regele Mihai I să revină în țară?,,
    7 ,,Trebuie El să recunoască instituțiile statului pentru ca accesul să-I fie permis?,,
    8 ,,Prăbușirea regimului comunist a fost generată de o mișcare populară spontană sau a fost o lovitură de stat?,,
    9 ,,Cine era îndreptățit să ia puterea în decembrie 1989 ?,,
    10 ,,Alegerile de la 20 mai, furnizând primul președinte și Parlament liber alese, au fost corecte în condițiile în care un singur partid (FSN) controla toate pârghiile puterii de la nivel central și local ?,,
    11 ,, Continuăm să avem o criză identitară și morală prin venirea comunismului în 1947 și lipsa de legitimitate instituțională de după 1989 ?,,
    Întebărilor de mai sus,am găsit multe răspunsuri controversate, care au generat o așteptare publică cu ,, profunde semnificații la nivel politic, social și mai ales din perspectiva mentalităților,, in lucrarea Domnului Prof.Alexandru Muraru :,,CUM SUPRAVIEȚUIEȘTE MONARHIA ÎNTR-O REPUBLICĂ ? REGELE MIHAI, ROMÂNII ȘI REGALITATEA DUPĂ 1989,, Citind această carte am găsit un răspuns pe placul meu:,,Câtă vreme nu îl reintegrăm pe Rege în istoria noastră, continuăm opera celor care ne-au invadat și perpetuăm o fraudă și un viol istoric. ,,

  7. Cristian Sandu

    Nu putem “reintegra” un om care este istorie vie, domnule Berinde! Tinerelul la care va referiti este talentat, dar insuficient maturizat incit se emita judecati de valoare, de multe ori se “joaca” neinspirat cu anumite concepte! Problema este presiunea pe care trebuie sa o facem asupra clasei politice, dar, vorba domnului Vandenboer, nu suntem suficient de “vocali”.

  8. Emilian T.Vandenboer

    Atata timp cat vom scrie texte, mesaje- cu caracter filozofic sau nu in tara nu se va schimba nimic. De la Palatele Victoriei sau Cotrocenilor luate cu japca de republicani, precum asisderea Palatul Regal se aude numai bataia vantului si nimic altceva. Pentru ei, pentru republicani, este mult prea sensibil capitolul “legalizarea starii statale romanesti” pentruca cineva dintre ei sa se incumete a declara : “Doamnelor si Domnilor , starea statala a Romaniei de fapt si de drept de la 30 Decembrie 1947 este ilegala pentruca inlaturarea MS Regelui s-a comis prin forta, ori prin legile fundamentale juridice aces act a fost ilegal. Nimic ceece este hotarat prin santaj si cu forta armelor nu poate fi instaurat cu titlul de lege. Pentru bunastarea natiunii si revenirea la bunul renume al Patriei consideram ca trebuie anulata definitiv aceasta stare ambigua de asa zisa “republica” si ocuparea Tronului Regatului Romaniei de MS Regele”. Sunt convins ca prin aceasta scurta si concisa declaratie natiunea Regatului Romaniei ar incerca sa ierte dar sa nu uite niciodata faradelegile comuniste.

  9. Emilian T.Vandenboer

    Doamnelor si Domnilor atentie pasim cu dreptul intr-o noua faza in lupta pentru continuarea Monarhiei Constitutionale in statul roman. In ce sens ? LE SPUNEM LUCRURILOR PE NUME ! Aceste mesaje sunt citite si de Cancelaria de la Cotroceni si de cei de la Cancelaria de la Victoria ! A sosit timpul sa spunem clar :
    DESTUL – dati-ne Monarhia Constitutionala inapoi – urss nu mai exista !

  10. Cristian Sandu

    Stiti cind cred eu ca vor reactiona, domnule Vandenboer? Cind vor fi iarasi 1 milion de cetateni pe strazile Capitalei si citeva zeci de mii in fiecare resedinta de judet!

Lasa un comentariu

© 2007-2017 Casa Majestății Sale Regelui Mihai I. Toate drepturile rezervate

Visits: 15235338
Familia Regală           Fundația Principesa Margareta a României           YouTube           Facebook