Votul din noiembrie 2009

Din datele furnizate de Biroul Electoral Central astazi la ora 16.30, prezenta la vot la alegerile pentru Parlamentul European a fost de 27%. Este o participare ingrijorator de scazuta, care afecteaza eficacitatea si legitimitatea democratiei. Absenta a peste 13.000.000 din cei 18.000.000 de români cu drept de vot face ca rezultatul alegerilor de ieri sa fie putin reprezentativ pentru societatea româneasca, deci supus criticilor si neincrederii.

Inteleg bine ce i-a facut pe români sa stea acasa. Mai intâi lipsa generala de interes a europenilor pentru alegerile parlamentului continental, ca si incapacitatea conducerii Uniunii Europene de a face proiectele, ideile, politicile ei atractive pentru natiunile noastre. Europeanul nu se simte, in profunzimea societatilor care compun continentul, parte deplina a politicilor de la Bruxelles.

In cazul specific al României, campania electorala a partidelor a fost facuta cu ochii spre Bruxelles, in loc sa fie cu ochii spre comunitatile locale românesti. S-au fluturat steaguri albastre cu stelute, ideea banilor europeni si alte simboluri de care românii se simt departe. In schimb, nimeni nu a spus românilor ca Europa se cucereste acasa la noi, construind, respectând profesionalismul si temeinicia, cuvântul dat si, mai ales, respectând pe celalalt.

Scriu aceste rânduri numai si numai cu gândul la alegerile din noiembrie, pentru Presedintia României. La acele alegeri avem mare nevoie sa iesim din casa cât mai multi. Daca procentajul prezentei la vot nu atinge 60%, nu este posibil de obtinut România Altfel. Sper din toata inima ca tinerii nascuti dupa 1989 sa vina cu totii la vot. Sper din toata inima ca toti cei care sunt nehotarâti, dezamagiti sau suparati pe politica româneasca sa vina la vot, intelegând ca Presedintia României nu este o institutie a manevrelor politice, a jocului inteligent si cinic, a folosirii legii pentru pedepsirea rivalilor, a populismului, a instrumentelor nevazute folosite in slujba consolidarii puterii personale, a abilitatii politice, a supervizarii guvernului si a controlului asupra Parlamentului.

Putem avea in noiembrie o Românie cu o Institutie a Presedintelui care sa aiba puterea exemplului personal, care sa restabileasca respectul fata de România in lume, care sa respecte celelalte institutii, indrumându-le catre etica si profesionalism. O Presedintie care sa cultive comunitatile locale, achitându-se astfel de obligatia de a fi un mediator intre Stat si societate. O Presedintie care sa incurajeze profesiile, ajutându-le sa capete o voce in societate si care sa-i incurajeze pe cei mai competenti din fiecare domeniu.

Pentru a avea o astfel de Presedintie este nevoie sa fim multi cei care voteaza in noiembrie 2009. Cel putin 60% dintre cei cu drept de vot. Iar pentru ca 11.000.000 de oameni sa iasa din casa in noiembrie, este nevoie ca ei sa afle despre România Altfel. Si sa ajunga sa creada in ea.