Două seri economice – model

siglabvb-ro

În seara de 25 noiembrie am reprezentat Familia Regală la aniversarea a 15 ani a noii Burse de Valori. Fondată cu 128 de ani în urmă de Regele Carol I, Bursa de Valori București de astăzi duce mai departe o răspundere istorică, economică și financiară ce se întinde acum pe trei secole.

În secolul XIX, la fondarea ei în 1882, Bursa de Valori a reprezentat unul dintre eforturile de profesionalizare și modernizare a vieții românești. Dacă priviți succesiunea de date, anume: declararea Independenței României în 1877, fondarea Băncii Naționale în 1880, declararea Suveranității și a Regatului României în 1881 și fondarea Bursei de Valori în 1882, veți putea lesne observa cât de mult conta Regele Carol I și politicienii vremii pe instrumentul economic pentru consolidarea tânărului stat european. Și veți constata cât de mult credeau ei în forța asociativă, în cea instituțională, în performanța publică și impunerea României în lumea țărilor puternice prin competență, inițiativă și curaj.

În secolul XX, în prima jumătate, BVB a făcut performanțe de nivel european, contribuind la o dezvoltare economică și financiară pe care țara noastră nu o mai avusese vreodată. Dacă nu ar fi fost paranteza comunistă de 40 de ani, Bursa de Valori ar fi beneficiat astăzi de 130 de ani de continuă și benefică activitate în slujba economiei românești. De aceea, revenirea Bursei la început de secol XXI în prima linie a performanței financiare și economice regionale nu reprezintă decât un fapt benefic.

După cum spunea recent guvernatorul Băncii Naționale a României, noi am fost a 16-a țară a lumii care și-a fondat o Bancă Centrală de Stat. Acest fapt vizionar s-a întâmplat însă în vremea Regelui Carol I, o epocă în care instituțiile, deși la începuturile lor europene, erau limpezi și servite cu onoare, nu aservite de oameni.

Am susținut mereu public Bursa de Valori și echipa ei de astăzi, condusă competent și discret de dl Stere Farmache. Bursa este expresia fericită a performanței civice și economice, în același timp. Este o ilustrare a performanței inteligenței, curajului, competenței, conectării la lume și a excelenței în economie. Faptul că, acum 15 ani, Bursa și-a reluat activitatea și a înnodat lunga ei istorie de aproape 130 de ani, este un argument solid în creionarea viitorului prosper al României. Cu o singură condiție: ca performanța publică (cea a instituțiilor) să înceapă să se apropie, ca profesionalism, etică și precizie, de cea a sectorului privat.

images3

În aceeași seară, am luat parte la încheierea unei noi ediții anuale a reuniunii internaționale numită Hospitality Trends, co-organizată de reputata universitate elvețiană “Ecole Hotèliere de Lausanne” și de compania privată Trend Hospitality.

Ecole Hotèliere de Lausanne este una dintre cele mai renumite universități de management în hotelerie ospitalitate din lume. Posesoarea unei tradiții impecabile de calitate și performanță științifică, școala a devenit un fel de “sanctuar” al domeniului. Tinerii admiși la această universitate sunt considerați, încă de la început, norocoșii membri ai unei familii respectate și de elită, cu șanse mari în cariera viitoare.

Trend Hospitality se consideră cea mai importantă companie de management și consultanță în industria ospitalitaății din România. Trend Hospitality este lider de piață, furnizând servicii complete de consultanță și management pentru hoteluri și proiecte de Food & Beverage și SPA & Wellness. A fost creată de o echipă tânără de specialiști români cu frumoase performanțe în ultimul deceniu, în România. Echipa este condusă de competentul specialist român Tinu Sebeșanu.

Casa Regală a consimțit, cu ani în urmă, la crearea unei Fundații Regale pentru Ospitalitate, în parteneriat cu IRECSON și cu Ecole Hotèliere de Lausanne. A rezultat Institutul Regal de Management al Ospitalității, o școală ce face pași frumoși pe drumul specializării tinerei generații de români în managementul ospitalității.

Evenimentul la care am participat a adunat reprezentanți din lumea întreagă a celor mai importante și mai diverse forme de turism și ospitalitate. Ei au venit să discute la București despre drumul pe care puternica lor industrie îl va lua în anii viitori. Simpul fapt că o companie românească a reușit performanța de a situa Bucureștiul în centrul atenției industriei turismului mondial este o performanță de curaj și de inteligență.

Sunt alături de ei, în fiecare an, admirând competența și energia lor aplicată.

În final, un cuvânt despre locurile în care s-au petrecut cele două evenimente:

Unul a fost hotelul Howard Johnson, altul hotelul SAS Radisson, ambele situate în centrul Bucureștiului. Pentru cei care nu sunteți familiarizați cu capitala, menționez că ambele hoteluri au fost construite în anii comunismului și că, după 1990, ele nu au făcut decât să-și degradeze condiția și serviciile, în mâini incompetente și agresive, dilentante și semidocte, exact ca și o bună parte a instituțiilor publice.

Acum, deși în vreme de criză, cele două hoteluri arată impecabil, au servicii de bună calitate, afișează bun gust, sunt apreciate, pline de clienți și organizează evenimente influente și respectate. Așa se poate învinge o perioadă de criză: cu cap, cu curaj, cu responsabilitate, cu inițiativă, cu idei, cu talent, cu generozitate.

Nu se va putea niciodată rezolva o criză cu brutalitate, cu cinism, cu aroganță prostească, în dispreț al legii, cu complex de inferioritate și frică de celălalt, cu ură și umori, cu egoism agresiv și cu întunecime sufletească.

Mă uit în urmă, în pagini de carte și la fotografii din epoci nu chiar atât de îndepărtate de a noastră. La începutul secolului trecut, România organiza o expoziție națională de industrie, agricultură, mărfuri și servicii care a adunat 400,000 de vizitatori. În anii 1866-1914, România și-a consolidat instituțiile, armata, economia, cultura, educația, diplomația și a început să livreze Europei minți dintre cele mai luminate.

Ce anume este astăzi diferit? Și de ce? Răspunsurile la cele două întrebări au de-a face cu un cuvânt, iar acel cuvântul este “noi”.

4 comentarii

  1. Alin Horj says:

    Cu adevarat, o lectie buna de istorie si nu numai. Am citit cu mare placere si interes acest articol.

  2. In multe privinte civilizatia si prestigiul Romaniei dinainte de tragedia celui de al doilea razboi mondial erau imens superioare starilor de astazi! Declinul a fost cauzat, pe langa opresiunea comunista, si de schimbarea mentalitatii pe care acestia au reusit sa o imprime unei mase critice a cetatenilor Romaniei, care initial au vazut in schimbarea de regim o oportunitate de isi insusi fara munca bunurile altora sau crede retorica cruda a bunastarii comuniste. Pe langa aceasta a mai fost si indoctrinarea national-comunista acerba practicata in anii lui Ceausescu, inca prezenta in mintea multora si in zilele noastre. Vechea si cultivata elita interbelica romaneasca a fost decimata pe campurile de lupta ale razboiului sau distrusa in lagarele comuniste. Noile elite ce s-au format in decadele urmatoare, prin forta lucrurlor, dar si din convingere de multe ori, au adoptat si internalizat in mare masura dogma primitiva a comunismului. Acest proces in sociologia istorica se numeste “barbarizare” si s-a intamplat la multe societati de-a lungul istoriei (unul dintre cele mai faimoase exemple este barbarizarea Imperiului Roman /Rostovtzeff/ ). Procesul de barbarizare al Romaniei inca nu este incheiat, dar isi traieste probabil clipele convulsive ale sfarsitului care inexorabil se va intampla pe masura maturizarii si sofisticarii noilor generatii si formarii unei elite cat de cat principiale. Deschiderea Romaniei spre lume, apartanenenta la Uniunea Eurpeana, si nu in ultimul rand prezenta si exemplul Casei Regale ca garant si cea mai puternica legatura cu perioada de glorie a Romaniei sunt premisele unui viitor mai auspicios!

  3. gabriel says:

    pai noi am inceput multe lucruri bune care din pacate nu le-a mai terminat nimeni, comunismul inca isi arata roadele la noi in tara prin propagarea de non-valori in toate institutiile si clasele politice

  4. ganciu aurelian says:

    Intre anii 1866-1914 ,intre Romania si Germania au fost relatii exceptional de bune ,datorita regelui nostru Carol I care ar merita o statuie in Bucuresti pentru binele facut poporului roman.
    Cum spuneam,in acea perioada,datorita prieteniei cu Suveranul roman, Germania aconta aproape intregul nostru export de cereale la preturi peste media europeana: astfel ,datorita confortului financiar si sigurantei profiturilor, proprietarii romani au putut sa isi trimita copiii sa faca studii temeinice in strainatate si sa creeze un efect de entrainement pentru tanara noastra industrie prin initiativa individuala.

Lasa un comentariu

© 2007-2024 Casa Majestății Sale Custodele Coroanei. Toate drepturile rezervate

Visits: 50460675
Fundația Regală Margareta a României           Asociația pentru Patrimoniul Regal Peleș
Politica de cookie-uri    Politica de confidentialitate