Podul de la Cernavodă

Acum 122 de ani, în ziua de 15/26 septembrie 1895, Regele Carol I inaugurează Podul de la Cernavodă, numit Podul Regele Carol I. Podul asigura legătura feroviară între București și Constanța și a fost construit, între anii 1890 și 1895 de către Anghel Saligny.

Legătura feroviară dintre Fetești și Cernavodă are o lungime de 21 kilometri și cuprinde podurile peste Brațul Borcea și peste Dunăre. Începerea lucrărilor de execuție a avut loc la 26 noiembrie 1890 în prezența Regelui Carol I. Proiectarea și execuția lucrării au fost conduse de inginerul Anghel Saligny.

Podul de peste Dunăre are o deschidere centrală de 190 de metri și alte 4 deschideri de 140 de metri, alături de un viaduct cu 15 deschideri de 60 de metri. Podul se află la 30 de metri peste nivelul apelor mari ale Dunării, pentru a permite trecerea vaselor cu cele mai mari catarge.

Podul Carol I era, la acea vreme, cel mai lung complex de poduri construit în România și al treilea ca lungime din lume. Costul total al tronsonului de linie ferată Fetești-Cernavodă, inclusiv liniile de cale ferată și stațiile, a fost de 35 milioane lei aur.

La capătul podului dinspre Cernavodă, în memoria eroilor căzuți în Războiul de Independență, a fost ridicat un monument din bronz, reprezentând doi dorobanți. Dorobanții și stemele au fost realizate de sculptorul francez Léon Pilet (1836-1916).

3 comentarii

  1. PISOSCHI ALEXANDRU-GRIGORE

    MULTUMIRI PENTRU FRUMOASA PREZENTARE !
    OMAGIU ING. ANGHEL SALIGNY, CELORLANTI PROIECTANTI SI CONSTRUCTORILOR CARE AU REALIZAT PODUL IN ZONA CEA MAI DIFICILA PENTRU O ASEMENEA CONSTRUCTIE !
    INITIAL, ZONA DE CONSTRUCTIE ERA STABILITA LANGA ORASUL SILISTRA CARE TREBUIA SA REVINA ROMANIEI, DAR RUSIA S-A OPUS ACESTEI POZITII A GRANITEI.

  2. Liliana Sora

    Puterea aprecierii este incontestabilă când vine vorba de Familia Regală , care consideră că “cele mai importante lucruri de dobândit, după libertate şi democraţie, sunt identitatea şi demnitatea ” cum spune MS Regele Mihai I al României, şi care , parafrazând cuvintele lui Isaac Newton, a înălţat punţi de legătură între oameni şi nu ziduri.
    Cât priveşte Podul de la Cernavodă, numit Podul Regele Carol I , putem spune că este o construcţie ce face parte din categoria lucrări de artă, care a trecut testul timpului fiind apreciat nu numai pentru funcţionalitate, dar şi pentru spectaculozitatea structurii.
    Sunt relevante cuvintele pe care Nicolae Iorga le rostea despre Anghel Saligny: „a reprezentat unul dintre corifeii unei generaţii spornice a mănunchiului de creatori căruia îi datorăm atât din ce are şi poate da ţara astăzi.”
    Realizarea acestui obiectiv a produs senzaţie în lumea întreagă. Ziarul „Times”, din 18 octombrie 1895, scria: „o realizare surprinzătoare la Cernavodă” iar „Ilustrazione Italia” spunea: „e o lucrare care poate fi luată ca model chiar şi de alte ţări cu mijloace tehnice mai înaintate”. Marele profesor german G.C. Mehrtens, în monumentala sa lucrare „Eisenbrückenbau”, aparuta la 13 ani după terminarea lucrărilor, spunea: „Dintre podurile europene, podul de cale ferată simplă de la Cernavodă, de pe linia Bucureşti – Constanţa, este cel mai însemnat”.
    Chiar dacă podurile sunt poate cea mai invizibilă formă de arhitectură publică, părerile şi aprecierile au fost extrem de favorabile lucrării. Alexandru Vlahuţă, în „România pitorească”, spune despre el: „(…) în bătaia lunii, în liniştea nopţii, sub cerul înstelat, frumuseţea şi mareţia acestei puternice întrupări a geniului românesc, ne dau impresia că suntem într-o lume de vrăji (…). Picioarele de sprijin zidite din piatră sînt aşa de departe unele de altele şi atît de înalte, încît toată uriaşa împletitură de fier, pe care aleargă zguduitoarele trenuri, parcă pluteşte în aer, uşoară ca o dantelă”.
    În calitate de director general al Căilor Ferate, Gh. Duca a rostit un discurs la inaugurarea podului , în care a spus, printre altele:
    „Sire, aţi trecut Dunărea ca sa duceţi oştirea la victorie, astăzi treceţi iar Dunarea ca să sărbătoriţi o altă victorie…”
    „El se înalţă la 30 m deasupra apelor mari, vrea să coprindă într-o ochire cât mai mult din scumpa lui ţara, să arate cât de sus ea a ajuns; pare ca vrea să zică fiecăruia, gândiţi-vă ce a fost Muntenia, ce a fost Moldova, priviţi ce sus este acum Regatul României”.( revista ”DRUMURI PODURI ”)
    Aşa cum arhitectura “ este marea carte a umanităţii” şi “ are drept scop eternitatea” , la fel şi regalitatea este un suflet al civilizaţiei, este idee, concept, voinţă, viziune, responsabilitate…, puse cu demnitate în proiecte şi materializate în fapte.
    Trăiască Regele !

  3. Pingback: Trenul Regal în Dobrogea | Familia Regală a României / Royal Family of Romania

Lasa un comentariu

© 2007-2018 Casa Majestății Sale Regelui Mihai I. Toate drepturile rezervate

Visits: 20589358
Familia Regală           Fundația Principesa Margareta a României           YouTube           Facebook