Imagini de la întoarcerea triumfală a suveranilor la București, 1 decembrie 1918

Regele Ferdinand I și Regina Maria s-au întors la București în ziua de 1 decembrie 1918, după doi ani de refugiu, în care Coroana, Parlamentul, Guvernul au condus destinele țării de la Iași.

Iată cum anunţa “Epoca” întoarcerea Regelui:

Regele va intra mâine în fruntea trupelor române în Bucureşti. Va fi o zi sfântă, zi de sărbătoare naţională, în a cărei strălucitoare lumină se topesc, ca ghiaţa sub razele soarelui de primăvară, toate restristele şi toate suferinţele a doi ani de teribile încercări. […] Regele şi Regina vor intra înconjuraţi de oaste şi aclamaţii de popor în Palatul lor, şi drapelul cu stemă înălţat iarăşi va fâlfâi mai mândru decât totdeauna, căci sub faldurile lui bat astă zi inimile românilor de peste tot locul. […] După doi ani de cumplite nevoi, la Bucureşti, va fi prima sărbătoare a Victoriei.

Ziua întoarcerii a fost una mohorâtă şi ploioasă. În schimb, atmosfera a fost cu totul opusă, românii bucurându-se de eliberarea Bucureştiului, de drumul spre Unire, de eliminarea restricţiilor inumane impuse de autorităţile de ocupaţie.

Suveranii au sosit de la Iaşi cu Trenul Regal (altul decât cel de astăzi, care a fost fabricat abia în anul 1928), pe peronul Gării Regale Băneasa. Sosirea lor a fost anunţată cu 101 salve de tun. Aici, ei erau aşteptaţi de Generalul Constantin Prezan, de colonelul Radu R. Rosetti (ulterior, victimă a opresiunii comuniste), de generalul francez Henri Berthelot (“prietenul României”, şef al Misiunii militare franceze pe durata războiului), precum şi de Curtea Regală.

Salutul de onoare a fost dat de generalul de brigată Alexandru Mărgineanu care, în fruntea Diviziei 3, fusese primul ofiţer superior român revenit în Capitală după eliberare.

Regina Maria, îmbucurată de revedere, nota astfel în jurnal:

Ne-am întors! Ne-am întors după doi ani lungi de exil. Ne-am întors, nu-mi vine să rostesc cuvântul, dar trebuie spus, pentru că, indiferent ce va urma, astăzi acesta este adevărul, ne-am întors triumfători.

De la Gara Băneasa, Suveranii au încălecat alături de Generalul Berthelot şi s-au deplasat spre Arcul de Triumf ridicat provizoriu în ceea ce se numea atunci “rondul II de la şosea”. Pe întregul parcurs al Şoselei Kiseleff se aflau numeroase trupe, mii de militari, atât cele româneşti, în frunte cu Regimentul 4 Roşiori, patronat de Regina Maria, cât şi ale aliaţilor britanici şi francezi.

În dreptul Bisericii Mavrogheni (unde se afla “rondul I”), coloana s-a oprit pentru a primi binecuvântarea Mitropolitului Primat, totodată primarul oraşului, Constantin Bălăceanu, ţinând un discurs de bun venit. Au mai rostit discursuri Ion I. C. Brătianu şi generalul Constantin Coandă. De aici, Suveranii s-au îndreptat prin Piaţa Victoriei pe Calea Victoriei, spre Palatul Regal. Regina Maria nota că “peste tot steaguri fâlfâiau la ferestre, pe acoperişuri, la felinare, şi steguleţe în mâna fiecărui copil. Era o simfonie ameţitoare de roşu, galben şi albastru”.

Pe parcurs, în ovaţiile publicului, a urmat trecerea prin al doilea Arc de Triumf, mai mic decât primul, ridicat pe structura Hotelului Athenee Palace (actualul Hilton). În dreptul curţii Palatului, Regimentul de Gardă a intonat Imnul Regal, după care Suveranii au trecut şi prin al treilea Arc de Triumf, ridicat între Hanul Kretzulescu şi Hotelul Metropol, şi prin al patrulea, aflat între hotelurile Capşa şi Louvre.

Mai departe, Suveranii s-au deplasat până la Piaţa Universităţii, la statuia lui Mihai Viteazul, care era privit ca primul conducător al tuturor românilor, ceea ce Ferdinand urma să devină în acea zi. Aici, pe esplanada din jurul statuii, au defilat în faţa miilor de participanţi ostaşii din următoarele corpuri (în ordine): Regimentul Vânători de Munte, drapelele Corpurilor I, II, III, IV şi V de armată şi ale unităţilor nedivizionate, detaşamentele de basarabeni, bucovineni şi ardeleni (ca reprezentanţi ai luptătorilor din teritoriile nou intrate în componenţa ţării), apoi alte companii şi regimente, defilarea fiind încheiată de Garda Regală şi de armatele aliate franceze şi engleze.

Suveranii şi-au continuat deplasarea până la Mitropolie, unde a avut loc un Te Deum. La finalul slujbei, generalul Eremia Grigorescu a înmânat Regelui Ferdinand I bastonul de Mareşal. Astfel, Regele Ferdinand devenea primul Mareşal al României. La final, însoţită de torţe, procesiunea s-a încheiat la Palatul Cotroceni.

1 comentariu

  1. Diana Lucia Zotescu

    Absolut impresionant. Iar Capitala nu arata rau deloc, in timp ce entuziasmul si dragostea locuitorilor sai, cu ocazia grandioase intoarceri victorioase a Suveranilor, este aproape palpabila chiar si privind numai la fotografiile epocii.

Lasa un comentariu

© 2007-2018 Casa Majestății Sale Regelui Mihai I. Toate drepturile rezervate

Visits: 22780664
Familia Regală           Fundația Principesa Margareta a României           YouTube           Facebook
Politica de cookie-uri    Politica de confidentialitate